Sulina are o nouă șansă să revină pe harta Europei: Două mega-proiecte sunt derulate prin Administrația Zonei Libere Sulina!

In 1856 rușii au fost învinși în Războiul Crimeei de către englezi, francezi și de către turci. Tratativele de pace care au urmat -la Paris în 1856, au statuat două chestiuni esențiale pentru români:

• au creat cadrul necesar pentru lansarea și încurajarea ideii unirii Principatelor Române, ajungându-se in 1859 la Mica Unire dintre Moldova și Țara Românească -apariția statului român modern,
• a fost creată Comisia Europeană a Dunării -un organism european de maximă importanță pentru economia și politica europeană din a doua jumătate a secolului XIX și de la începutul secolului XX.

Sulina, micul orășel de la gura de vărsare a Dunării în Marea Neagră, a avut norocul și onoarea să devină sediul acestui important organism internațional. Timp de mai bine de cincizeci de ani -dată fiind conformația economică, rutele comerciale și de transport ale Europei de la vremea aceea, interesele din jurul acestei organizații, deciziile și legislația internațională adoptate sub egida ei, au transformat Sulina într-un echivalent al Bruxelles-ului din zilele noastre -capitală a politicii și comerțului european.

Din păcate, după Primul Război Mondial, Comisia Europeană a Dunării iși va pierde din importanța, în contextul afirmării Statelor Unite ale Americii ca super-putere mondială economică și militară, al reorientării comerțului european spre rutele atlantice și izolării tot mai accentuate a Rusiei sub regimul bolșevic. Într-un sfârșit, Comisia Europeană a Dunării a fost desființată in 1938.

Au urmat ani de anonimat și letargie a orașului, redevenit un port secundar, de importanță redusă si exploatat departe de adevăratul său potențial, totul culminând cu stagnarea și distrugerea din anii de dupâ revoluția din ‘89.

Astăzi Sulina poartă urmele prăfuite ale măreției și bogăției de altădată -superbe palate, vile, edificii industriale de inspirație victoriana, ruinele a ceea ce a fost cândva, oferind doar o sporadică activitate turistică favorizată de minunățiile apropiate ale Deltei și de o plajă romantică, având cea mai lină intrare în apă de peste tot la Marea Neagră și un nisip incredibil de fin, comparabil cu cel de pe plaja Copacabana -Rio de Janeiro.

Din fericire, promovarea de curând, de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii -prin ministrul Sorin Grindeanu și Consiliul Județean Tulcea -prin președintele Horia Teodorescu a unor mega-proiecte de infrastructura portuară in Zona Liberă dintre Sulina și mare, redă o unică și importantă șansă de reabilitare orașului, dar și un instrument util și necesar transportului de mărfuri și persoane pe fluviu, în această parte a României și Europei.

Aceste proiecte vizează reabilitarea și dezvoltarea unui hub portuar de mari dimensiuni și importanța strategică, acesta urmănd să facă un mai eficient transfer și o mai bună legătură între transportul fluvial și cel maritim. Totodată, o astfel de infrastructură odata creată, beneficiile se vor transpune pe termen lung în multe miliarde de euro pentru comunitatea de aici și pentru România, care va deține cu adevarat părghiile necesare controlului comerțului dunărean, la fel cum Turcia este stăpană pe strâmtorile de la Marea Neagră, căștigand enorm din lucrul ăsta.

Cele două mega-proiecte, derulate prin Administrația Zonei Libere Sulina, din subordinea Consiliului Județean Tulcea sunt:

• „Modernizarea Portului Sulina, Perimetrul I – Zona Liberă”
• „Modernizarea Portului Sulina, Cap Mol – Bazin Maritim, Perimetrul II – Etapa I”.

Pentru mai mare acuratețe, redăm din comunicatul de presă pus la dispoziție de instituție:

„Scopul acestor inițiative este de a transforma Portul Sulina într-un hub logistic modern, accesibil operatorilor economici din diverse industrii. Prin modernizarea și extinderea infrastructurii, portul va deveni un punct de atracție pentru investitori generând noi oportunități economice și sociale pentru comunitatea locală. Se estimează că aceste investiții vor crea aproximativ 300 de locuri de muncă permanente în Sulina, contribuind astfel la revitalizarea economică a regiunii.

Obiectivul principal al proiectelor constă în adaptarea infrastructurii portuare pentru a face față cererii în creștere de transport maritim și fluvial, sporind eficiența și siguranța operațiunilor. În plus, în etapele viitoare, Administrația Zonei Libere Sulina intenționează să introducă conceptul de Green Port. Acest concept presupune dezvoltarea unor soluții ecologice, precum instalarea de stații de cogenerare a energiei verzi și utilizarea hidrogenului activ drept combustibil pentru o flotă navală sustenabilă. Aceasta va contribui semnificativ la reducerea emisiilor de carbon în zona protejată a Rezervației Biosferei Deltei Dunării.

Portul modernizat va deveni un important nod de transbordare între navele fluviale și maritime, inclusiv cele de până la 40.000 dwt, facilitând transportul de mărfuri din România, Moldova și Ucraina către piețele din Africa, Orientul Mijlociu și Asia. Activitățile portului vor fi susținute de o rețea de transport de tip feeder, colaborând cu porturile din Izmail, Reni, Giurgiulești, Galați și Brăila, asigurând o conectivitate optimă în regiunea Dunării.

Având în vedere amplasarea strategică a portului și stabilitatea nivelului apelor Dunării maritime, tot mai multe companii din estul României, Republica Moldova și Ucraina și-au manifestat interesul de a utiliza Portul Sulina ca nod de transbordare pe termen lung. Potrivit estimărilor realizate în cadrul Studiului de Oportunitate BERD pentru Green Port Sulina, se preconizează că în următorii trei ani portul va facilita transbordarea a peste 3 milioane de tone anual, generând astfel venituri semnificative din taxe portuare și de concesiune pentru Administrația Zonei Libere Sulina, venituri suplimentare pentru AFDJ Galați și contribuții fiscale pentru autoritățile locale și naționale.”

După cum afirmă Horia Teodorescu – președintele Consiliului Județean Tulcea: „Această investiție va transforma radical Sulina, aducând o nouă dinamică economică orașului. Modernizarea portului va atrage un flux crescut de mărfuri și, implicit, va stimula interesul pentru investiții în zonă. După cum bine știm, Sulina a dobândit statutul de oraș în secolul al XIX-lea, moment ce coincide cu înființarea Comisiei Europene a Dunării. Această instituție a transformat localitatea într-un punct strategic esențial pentru traficul fluvial european. Printre monumentele reprezentative ale orașului se numără Palatul Comisiei Europene a Dunării și Farul Vechi, ambele marcând o perioadă de dezvoltare și importanță crescută pentru întreaga regiune.

Revenind la prezent, consider că aceste proiecte sunt o realizare majoră, nu doar pentru oraș, ci la nivel național, deoarece Portul Sulina va (re)deveni un pol de dezvoltare economică, cu efecte pozitive pe termen lung. Ceea ce mă bucură cel mai mult este faptul că, prin aceste proiecte, reușim să răspundem nevoilor reale ale comunității din Sulina, oferindu-le locuri de muncă și oportunități economice sustenabile. În același timp, suntem atenți la protejarea mediului și la implementarea unor soluții care vor asigura un echilibru între dezvoltare și protejarea ecosistemului unic al Deltei Dunării. Este o dovadă că modernizarea și sustenabilitatea pot merge mână în mână”.

Dragoș Ioniță, directorul Administrației Zonei Libere Sulina a transmis: „Proiectele de importanță strategică pentru transportul fluvial din România reprezintă o oportunitate excepțională de dezvoltare pentru orașul Sulina și întreaga regiune a Deltei Dunării. Implementarea acestora va contribui la crearea de locuri de muncă stabile, în special pentru tinerii care au plecat în căutarea unor oportunități mai bune și care vor avea posibilitatea să se întoarcă acasă. În prezent, majoritatea locurilor de muncă din zonă sunt sezoniere și concentrate în sectorul turismului, care funcționează doar 5-6 luni pe an. Aceste investiții vor permite diversificarea economiei locale și vor oferi perspective de creștere durabilă. Le mulțumesc tuturor celor implicați pentru sprijinul și contribuția lor în realizarea acestor proiecte.”

Sursa de finantare a proiectelor este Programul Operațional de Transport 2021-2027. Pentru Perimetrul I valoarea fondurilor alocate din acest program este de 87.587.053,94 lei iar pentru perimetrul II -135.567.669,80 lei.

Despre Regia Autonomă Administrația Zonei Libere – Administrația Zonei Libere Sulina funcționează sub coordonarea Consiliul Județean Tulcea prin care dezvoltarea strategică a portului Sulina este integrată în dezvoltarea urbană a orașului Sulina.Administrația Zonei Libere Sulina este o regie autonomă care adm inistrează o suprafaţă de 175,5117 ha, inclusă în intravilanul oraşului Sulina, compusă dintr-un număr de 2 perimetre, amplasate atât în zona oraşului, cât şi în jurul bazinului maritim de tranzit.