Metrou Cluj: Dacă în Bilbao, Brescia, Catania, Lausanne, Lille și Rennes s-a putut și în Cluj-Napoca se poate!

Proiectul metroului din Cluj-Napoca reprezintă una dintre cele mai ambițioase inițiative de infrastructură urbană din România postdecembristă și se înscrie în direcția europeană de modernizare a marilor orașe prin dezvoltarea rețelelor de transport public rapid și nepoluant conceput ca un sistem complet automatizat cu trenuri fără mecanic și stații interconectate inteligent metroul de la Cluj va deveni primul de acest tip construit de la zero în țara noastră fiind parte integrantă a unei strategii ample de combatere a aglomerației urbane și de susținere a creșterii economice sustenabile

Prin implementarea acestui proiect Primăria Cluj-Napoca urmărește să răspundă presiunilor în creștere asupra infrastructurii rutiere cauzate de explozia urbană a orașului și a zonei metropolitane care depășește deja 400.000 de locuitori și care va atinge peste 500.000 în următorul deceniu conform estimărilor demografice oficiale proiectul vizează crearea unei linii de metrou ușor cu o lungime de aproximativ 21 de kilometri ce va lega zona Florești de estul orașului înspre Sopor traversând puncte cheie precum centrul istoric, cartierele Mănăștur, Gheorgheni, Mărăști și Piața Mihai Viteazul această axă este aleasă strategic pentru a acoperi principalele direcții de navetă zilnică ale populației și a oferi o alternativă eficientă la transportul cu autoturismul personal.

Finanțarea proiectului este asigurată în cea mai mare parte prin fonduri europene nerambursabile atrase prin fonduri europene și completate prin contribuții guvernamentale costurile estimate depășesc 2 miliarde de euro însă beneficiile sunt considerabile pe termen lung printre acestea se numără reducerea emisiilor de CO₂, scăderea timpului petrecut în trafic, creșterea atractivității orașului pentru investiții și turism, precum și îmbunătățirea calității vieții printr-un mediu urban mai puțin poluat și mai organizat

Tehnologic proiectul mizează pe soluții moderne deja implementate cu succes în orașe europene comparabile ca mărime și profil urbanistic cum ar fi Lausanne, Brescia sau Rennes trenurile vor funcționa în regim complet automatizat pe șine de tip VAL (Véhicule Automatique Léger) ceea ce presupune intervale scurte între garnituri, precizie în orar și costuri de operare reduse sistemul de ticketing va fi complet digitalizat cu integrare în rețeaua de transport metropolitană și aplicații mobile dedicate navigației și plăților contactless

Proiectarea traseului a fost realizată ținând cont de constrângerile geotehnice ale orașului, densitatea urbană și protejarea patrimoniului istoric și arhitectural traseul subteran va fi construit etapizat cu primele lucrări de foraj prevăzute a începe în zona Mănăștur spre finalul anului 2025 conform graficului actualizat de implementare fiecare stație va include facilități pentru persoane cu mobilitate redusă, sisteme de supraveghere inteligente, iluminat LED și spații de integrare cu alte forme de transport public precum autobuzele și bicicletele electrice

Implementarea metroului în Cluj-Napoca va constitui un salt calitativ în infrastructura urbană românească transformând orașul într-un model regional de mobilitate sustenabilă și planificare urbană.

În fața scepticismului exprimat prin expresia „la Cluj nu se poate”, proiectul metroului din Cluj-Napoca găsește inspirație în exemplele de succes ale unor orașe europene de dimensiuni similare sau chiar mai mici. Aceste orașe au demonstrat că, prin viziune și determinare, implementarea unui sistem de metrou este nu doar posibilă, ci și benefică pentru dezvoltarea urbană și mobilitatea locuitorilor.​

Bilbao, Brescia, Catania, Lausanne, Lille și Rennes, de dimensiunea municipiului Cluj-Napoca, exemple pentru Cluj.

Metro Bilbao – Transformarea urbană a unui oraș industrial

Bilbao, cu o populație de aproximativ 345.000 de locuitori, a reușit să transforme un oraș industrial într-un centru urban modern și eficient. Proiectul metroului, inițiat în anii ’70 și concretizat în 1995, a fost un catalizator pentru regenerarea urbană, integrând tehnologie de vârf și design arhitectural de excepție, semnat de Sir Norman Foster. Metroul din Bilbao are o lungime de 49,16 km și 48 de stații, fiind al treilea ca mărime din Spania.

Metropolitana di Brescia – Inovație într-un oraș de dimensiuni medii

Brescia, al doilea oraș ca mărime din Lombardia, Italia, cu aproximativ 191.500 de locuitori, a inaugurat în 2013 o linie de metrou complet automatizată, fără conductor. Cu o lungime de 13,7 km și 17 stații, metroul din Brescia demonstrează că orașele de dimensiuni medii pot adopta soluții de transport public moderne și eficiente. Sistemul transportă zilnic aproximativ 44.100 de pasageri.

Metropolitana di Catania – Adaptarea infrastructurii existente

Catania, al doilea oraș ca mărime din Sicilia, Italia, cu o populație de aproximativ 315.000 de locuitori, a transformat o linie de cale ferată existentă într-un sistem de metrou urban. Inaugurat în 1999, metroul din Catania a fost extins treptat, demonstrând cum infrastructura existentă poate fi adaptată pentru a îmbunătăți mobilitatea urbană. Metroul are o lungime de 8,82 km și 11 stații.

Métro de Lausanne – Eficiență într-un oraș elvețian

Lausanne, cu o populație de aproximativ 199.000 de locuitori, a inaugurat în 2008 linia M2, devenind cel mai mic oraș din lume cu un sistem de metrou complet automatizat. Metroul din Lausanne, cu o lungime de 7,8 km, este un exemplu de integrare a transportului public eficient într-un oraș cu relief variat și densitate urbană ridicată.

Métro de Lille – Pionieratul automatizării în transportul public

Lille, un oraș din nordul Franței cu o populație de aproximativ 228.000 de locuitori, a inaugurat în 1983 primul metrou complet automatizat din Europa, folosind tehnologia VAL (Véhicule Automatique Léger). Cu două linii și o lungime totală de aproximativ 46 km, metroul din Lille este un exemplu de pionierat în automatizarea transportului public urban. Sistemul transportă zilnic aproximativ 260.000 de pasageri.

Métro de Rennes – Inovație într-un oraș de dimensiuni reduse

Rennes, capitala regiunii Bretania din Franța, cu o populație de aproximativ 215.000 de locuitori, a inaugurat în 2002 linia A a metroului, devenind la acea vreme cel mai mic oraș din lume cu un sistem de metrou. Utilizând tehnologia VAL, metroul din Rennes a demonstrat că și orașele mai mici pot beneficia de soluții de transport public moderne și eficiente. Metroul are o lungime de 9,4 km și 15 stații.