(INTERVIU) Paul Helmer: În momentul actual, cine, unde, cât și în ce condiții construiește, e decis de o mână de oameni, în spatele unor uși închise
Paul Helmer a ajuns consilier local în Cluj-Napoca la doar 26 de ani, pe listele USR. Având în spate rezultate remarcabile din domeniul educațional, noul politician ne vorbește despre cum face trecerea în lumea administrației de stat și care este perspectiva sa asupra dezvoltării Clujului.
Cluj 1: Sunteți cel mai tânăr consilier local din Cluj-Napoca. Cum se vede politica la 26 de ani și cum a fost experiența campaniei electorale?
Paul Helmer: Mereu mi-au plăcut provocările, iar candidatura și întreaga campanie electorală au fost pline de provocări. Prima surpriză a fost însă legată de diferența de percepție pe care eticheta de „politician” o face. Eu am un parcurs educațional și profesional de care sunt mândru și eram încrezător că asta va face o diferență. Însă în momentul în care adaugi eticheta „politician”, restul nu mai contează si oamenii te privesc suspicios. Și e de înțeles, pentru că există o lipsă majoră de încredere și o dezamăgire mare față de clasa politică.
La 26 de ani însă, politica se vede, ca un instrument de a face mai mult, mai repede și mai bine. Tinerețea aduce cu sine o tenacitate aparte, interes și multă putere de muncă. În egală măsură, e bine să fie corelată în cadrul echipei cu atuurile celorlalți, respectiv mai multă experiență profesională sau politică și pragmatism.
Cluj 1: Ce probleme specifice ale tinerilor persistă la Cluj? Actualul primar se laudă că suntem cel mai atractiv oraș pentru tineret, că toți din țară vor să vină aici… Dar dincolo de festivaluri, cum este Clujul adevărat?
Paul Helmer: Cluj-Napoca este un oraș atractiv pentru tineri datorită statutului său de centru universitar vibrant, multicultural și divers, unde aceștia se simt bine primiți și acceptați, venind cu speranța unui viitor mai bun. Această atracție se datorează în mare parte faptului că orașul a început să se dezvolte rapid înaintea altor centre urbane din țară.
Totuși, este esențial să nu ne bazăm doar pe realizările din trecut. Avantajul dobândit prin prisma schimbărilor timpurii poate fi ușor surclasat în viitor. Vedem deja cum orașe precum Timișoara sau Iași accelerează și, în unele aspecte, chiar încep să ne depășească. Cluj-Napoca a fost atrăgător când competiția era redusă, dar pe măsură ce aceasta crește, trebuie să ne intensificăm eforturile. Imediat ce ajung în Cluj, tinerii realizează că prețul calității vieții este ridicat.
Este necesar să fim deschiși și sinceri: pentru tineri, și nu numai, Clujul este un oraș scump. Aceștia cântăresc constant dacă merită să accepte un cost ridicat al traiului cu speranța unor condiții educaționale, profesionale și de petrecere a timpului liber de nivel european. Dacă le oferim aceste condiții, vor rămâne. Dacă nu, vor pleca.
Tinerii reprezintă un avantaj competitiv major pentru Cluj-Napoca în conturarea profilului său de oraș universitar și ar fi o pierdere să nu valorificăm acest potențial. De aceea, în mandatul 2024-2028, îmi doresc să punem un accent mai mare pe tineri și pe nevoile lor și să acționăm mai mult în domenii precum sănătate mintală, locuire, locuri de muncă atractive, sport și oportunități de petrecere a timpului liber.
Cluj 1: Ați afirmat în campanie că „un mandat este suficient pentru asfaltarea tuturor străzilor”. Problema este însă că la Cluj există sute de străzi private, majoritatea într-o stare proastă. Autoritățile susțin că este foarte dificilă preluarea lor de către stat. Ce propuneți în această privință?
Paul Helmer: Unul dintre lucrurile pe care vreau să îl evităm în mandatul 2024-2028 e perpetuarea acestui „e greu, nu se poate”. Da, sunt probleme. Dar ele nu trebuie ignorate, ci rezolvate. Mi-e greu să concep cum aceiași oameni care conduc orașul de peste 20 de ani și au fost la putere cel puțin jumătate din acest timp și în structurile centrale, spun în continuare „e greu”, „legea nu permite”. Oamenii ne-au votat să rezolvăm probleme și să le facem viața mai bună, nu să dăm din umeri.
În privința asfaltării străzilor cred că trebuie să pornim de la un inventar al străzilor publice și al stării acestora, care să stea la baza unui plan al asfaltărilor viitoare în funcție de criterii clare. Îmi doresc să avem un calendar etapizat de intervenție, astfel încât fiecare locuitor să știe ce, când și cum se face, în mod obiectiv, transparent și nu arbitrar, prin decizia din pix a cuiva.
În plan secund, administrația poate urmări deblocarea situațiilor străzilor private, prin identificarea tuturor posibilelor cauze care previn preluarea lor în administrare. Administrațiile locale au instrumente prin care să facă lobby în Parlament în vederea actualizării legislației. E nevoie doar de voință politică.
Cluj 1: Cum poate deveni Clujul un oraș interesant pentru turiști? În afară de Untold și TIFF, nu prea ai ce face aici mai mult de 2 zile. Majoritatea turiștilor se plimbă prin centru și apoi pleacă la Turda…
Paul Helmer: Printr-o poveste și prin experiențe. Cred că zona de turism, dincolo de turismul festivalier e foarte subdezvoltată în Cluj-Napoca și în județul Cluj. Și e păcat, pentru că la o aruncătură de băț, avem zone naturale pentru care mulți ne invidiază, dar care sunt prea puțin valorificate. Oamenii merg acolo unde e frumos, iar în Cluj avem frumos de arătat.
Oamenii merg acolo unde găsesc o poveste. Iar aici e misiunea noastră de a transpune istoria orașului nostru, „no”-ul clujean, multiculturalismul și valorile care ne unesc într-o poveste care să atragă. Și nu în ultimul rând, oamenii merg acolo unde găsesc experiențe. Putem valorifica istoria, tehnologia, talentul, natura din oraș și din jur, având în centru ideea de experiență a celui venit la noi.
De asemenea, sunt lucruri mici care pot face un oraș mai atractiv pentru turiști: pornind de la accesibilizarea experienței pentru non-vorbitorii de limbă română (ușurința de a găsi informații, de a folosi transportul public, conectarea obiectivelor prin trasee tematice și promovarea adecvată), până la a crea puncte „instagramabile” (locuri în care turiștii merg pentru a-și face poze: amenajarea punctelor de belvedere, monumente, statui sau amenajări urbane tematice).
Cluj 1: Care este situația actuală a sectorului IT clujean? Se vorbește despre o anumită stagnare, despre concedieri la unele companii. Cum putem trece de nivelul outsourcing-ului, a firmelor de beta testing și call center, la următorul nivel, unde să vindem produse sub brand propriu?
Paul Helmer: Stagnarea există, e reală și se simte. Dar e un fenomen global, nu ține doar de Cluj. În același timp, trebuie să fim precauți și pregătiți pentru o evoluție a sectorului IT în oricare dintre direcții. Boom-ul IT a fost facilitat în Cluj de mai mulți factori: cadrul național (scutirea de impozit, între timp eliminată) care determina poziționarea IT-ului românesc într-un loc avantajos și atractiv din punct de vedere al costurilor pentru investitori, dar și resursa umană talentată și specificul universitar al Clujului. Două din cele trei le avem în continuare. Prin urmare, de aici pot veni și soluțiile: susținerea talentelor locale pentru a produce valoare și inovație la nivelul orașului și investițiile în cercetare și în industrii ale viitorului.
Cluj 1: Legat de urbanism, ați afirmat că este haos în domeniul imobiliar clujean, că nu se construiește prea mult, ci prea prost. Ce ar trebui schimbat, ce pot face autoritățile în acest sens?
Paul Helmer: Din punctul meu de vedere, este o problemă de proces și de corectitudine în relația investitori – municipalitate. În momentul actual, cine, unde, cât și în ce condiții construiește, e decis de o mână de oameni, în spatele unor uși închise. În momentul în care unii investitori obțin toate avizele într-un timp foarte scurt, iar alții în câțiva ani, e un semn de problemă de proces. În momentul în care unor investitori li se solicită realizarea mai multor obiective de investiții de interes public și cedarea lor municipalității, iar altora li se solicită mai puțin sau deloc, e un semn de problemă de corectitudine.
Cu alte cuvinte, o primă problemă de rezolvat urgent e modul și viteza cu care se acordă avizele necesare. Apoi, o relație cinstită cu investitorii și dezvoltatorii, din punctul meu de vedere, e una în care factorul uman, subiectiv, e implicat cât mai puțin. Și aici sunt cel puțin două abordări. Modelul în care asigurarea infrastructurii revine exclusiv administrației, ca urmare a achitării de către investitori a așa-numitei taxe de urbanizare, clar definită, astfel încât municipalitatea să poată asigura urbanizarea zonei (apă-canal, electricitate, asfalt, investiții publice comunitare).
Sau păstrarea modelului în care responsabilitatea dezvoltării e în continuare împărțită între administrație și investitori, dar prin reglementarea transparentă a criteriilor ce stau în spatele acestui proces. În momentul în care există reguli clare, se aplică egal legea și se fac controale, scad șansele de a avea blocuri între case sau construcții care sunt altceva decât ce a fost aprobat.
Cluj 1: Sunteți un susținător al transportului în comun și al soluțiilor alternative de mobilitate. Considerați că trenul metropolitan este mai important decât metroul? Sunteți în favoarea coridorului de mobilitate de-a lungul căii ferate și a culoarului verde-albastru de-a lungul Someșului, în contextul preconizatei dezvoltări accelerate a zonei de nord a orașului?
Paul Helmer: Trenul metropolitan și metroul sunt două proiecte cu scopuri diferite și pot să le înțeleg utilitatea și unuia și altuia. Din punctul meu de vedere, trenul metropolitan e soluția pe care ar fi bine să o prioritizăm pentru a avea acest proiect implementat cât mai rapid, pentru ca vorbim de un proiect mai ușor de implementat decât metroul, care deservește o zonă geografică mai mare și, implicit, un număr mai mare de potențiali beneficiari.
În momentul de față, pare că ambele proiecte bat pasul pe loc. USR atrăgea atenția de mai mulți ani de zile că există probleme serioase în capacitatea administrației clujene de a gestiona proiecte mari. Iar asta o vedem tot mai clar cu fiecare întârziere la proiecte precum metrou, centură metropolitană, tren metropolitan.
Cluj-Napoca e un oraș relativ mic ca suprafață și cu multe constrângeri geografice. E clar că dezvoltarea în interiorul orașului nu mai poate fi continuată mult timp, fără a se agrava problemele pe care deja le întâmpinăm: traficul, dificultățile de asigurare a infrastructurii educaționale, de sănătate sau agrement. Și atunci soluția e să mergi în jur, în zona metropolitană și să asiguri o conectivitate bună cu Cluj-Napoca. Nu e vreo soluție miraculoasă, e de ajuns să ne uităm la exemple de orașe medii sau mari din afară pentru a înțelege de ce trenul metropolitan e o soluție foarte bună.
Totodată, la nivelul municipiului, nu putem vorbi cu adevărat de o calitate ridicată a vieții, cât timp nu ținem pasul cu Europa în materie de transport alternativ, verde și soluții de mobilitate pentru pietoni și bicicliști.
În ceea ce privește zona de nord e important să nu repetăm greșelile din alte cartiere (precum Bună Ziua sau Europa) în care s-a pus căruța în fața boilor și care au ajuns să fie cartiere dormitor. Colegii mei au cerut de mai multe ori în Consiliul Local ca planificarea zonei de nord să fie făcută din timp, iar asigurarea spațiului pentru școli, parcuri, culoare de mobilitate etc. să aibă loc înaintea dezvoltărilor comerciale.
