De la Cluj, un antreprenor clujean spune: „A venit momentul să spunem STOP la jocurile de noroc?”

Antreprenorul clujean Bashar Molhem, proprietar al restaurantelor ROSA și consilier județean din partea Partidul Național Liberal, aduce în prim-plan o temă tot mai dezbătută la nivel local și național: proliferarea sălilor de jocuri de noroc și impactul acestora asupra comunității.

În contextul noilor reglementări legislative care oferă primăriilor posibilitatea de a interveni mai ferm în autorizarea și funcționarea acestor spații, Molhem consideră că este momentul unei decizii clare: „Conform noilor reglementări legale, primăriile pot, de acum, să intervină mai ferm în activitatea sălilor de jocuri de noroc. La Cluj avem săli de acest fel peste tot. Pentru unii e ‘divertisment’, dar, în realitate, pentru mulți este începutul decăderii, al ruinării financiare și emoționale.”

Consilierul județean atrage atenția că fenomenul a depășit zona unei simple activități recreative și că efectele sociale sunt tot mai vizibile, în special în rândul tinerilor și al persoanelor vulnerabile: „Cred că a venit momentul să spunem STOP JOC. Trebuie să alegem de partea cui suntem: de partea profiturilor rapide sau de partea tinerilor și a familiilor ale căror destine sunt distruse de aceste ‘capcane ale norocului’?”

Potrivit acestuia, administrațiile locale au acum instrumentele necesare pentru a limita extinderea necontrolată a sălilor de jocuri, fie prin restricționarea amplasării acestora, fie prin reducerea numărului de autorizații.

În municipiul Cluj-Napoca și în alte localități din județ, densitatea acestor spații a devenit un subiect sensibil. În multe cartiere, sălile de jocuri funcționează în apropierea zonelor rezidențiale, a magazinelor de cartier sau a spațiilor frecventate de tineri, ceea ce a generat numeroase reacții din partea comunității.

Molhem susține că dezbaterea trebuie purtată deschis, iar decizia finală ar trebui să reflecte interesul public: „Voi ce părere aveți: interzicerea totală sau reducerea severă a numărului sălilor de jocuri de noroc?”

Întrebarea lansată de antreprenorul clujean deschide o discuție amplă despre echilibrul dintre libertatea economică și responsabilitatea socială. În timp ce industria invocă legalitatea activității și contribuțiile la buget, criticii subliniază costurile sociale ale dependenței de jocuri de noroc: îndatorare, destrămarea familiilor și probleme de sănătate mintală.

Rămâne de văzut dacă noile prerogative acordate autorităților locale vor conduce la măsuri concrete și dacă administrațiile vor opta pentru o abordare radicală sau pentru una graduală în gestionarea fenomenului.

Care este impactul jocurilor de noroc asupra adolescenților și tinerilor (în baza unor studii din surse deschise)?

Studiile și rapoartele de sănătate publică arată că expunerea timpurie la jocuri de noroc crește riscul de comportamente problematice și are efecte care merg mult dincolo de pierderile de bani.

• Risc crescut de dependență și „joc problematic”: datele europene indică faptul că jocurile de noroc sunt frecvente la 15–16 ani, iar componenta online este în creștere. Platforma ESPAD arată că o parte dintre adolescenții care joacă intră în zona de risc/risky gambling, iar trendul problematic a crescut în ultimii ani (inclusiv la fete).
• Efecte asupra sănătății mintale și a funcționării sociale: literatura de specialitate descrie asocierea jocului problematic la vârste mici cu stres emoțional, dificultăți școlare și sociale și vulnerabilitate crescută la alte comportamente de risc. Analizele de sănătate publică subliniază că jocul problematic la adolescenți poate fi „profund dăunător” pentru dezvoltarea mentală, emoțională și socială.
• Asocieri cu anxietate, depresie și risc de suicid: Organizația Mondială a Sănătății menționează că jocurile de noroc pot genera daune serioase pentru sănătate, incluzând probleme de sănătate mintală și suicid, iar comisia The Lancet Public Health evidențiază legături între harm-ul asociat jocurilor și suicidalitate (în special în contexte de vulnerabilitate și acces facil).
• Ruinare financiară timpurie și efect de „bulgăre”: la tineri, pierderile tind să fie corelate cu îndatorare, conflicte în familie și deteriorarea relațiilor. Modelele de sănătate publică arată că harm-ul se poate transmite și pe termen lung, afectând parcursul educațional și inserția profesională.
• Rolul mediului online și al publicității: accesul prin telefon, promovarea agresivă și designul „game-like” al produselor de gambling cresc expunerea minorilor și riscul de a începe devreme, ceea ce e asociat cu probabilitate mai mare de probleme ulterioare.