Claudiu Salanță: „În nordul Clujului trebuie să discutăm despre un minim în urbanism, nu despre un maxim”
Claudiu Salanță, arhitectul-șef al județului Cluj, a fost recent invitat în podcastul „Horia Nasra Show”, unde a discutat subiecte esențiale ce țin de urbanism, reconversie industrială și dezvoltarea teritorială în județul Cluj. În cadrul discuției au fost abordate atât relocarea fabricii Sanex, cât și perspectivele de dezvoltare ale unor zone cheie din proximitatea Clujului, în special zona de nord a municipiului.
Un exemplu ilustrativ oferit de Salanță este mutarea fabricii Sanex în localitatea Săndulești, proces determinat de creșterea valorii terenului ocupat anterior de unitatea industrială. Mutarea este, în opinia sa, justificată din punct de vedere economic: „A devenit atât de rentabilă încât avem un exemplu, cel al Sanex-ului, în care o întreagă fabrică s-a relocat în Sândulești. S-a reconstruit fabrica acolo din cauza că terenul de aici a devenit mult prea rentabil pentru imobiliare încât a meritat să muți o fabrică întreagă. Nu a murit fabrica, ea s-a relocat în Sândulești. Pentru Sândulești va fi excelent dacă își mută și sediul social acolo pentru că va crește comunitatea și bugetul local de acolo substanțial. Și s-a relocat, pur și simplu, o întreagă industrie. O fi bine, o fi rău, nu știu.”
Astfel, relocarea unei unități industriale nu înseamnă dispariția acesteia, ci poate reprezenta un impuls economic important pentru o comunitate rurală, în special prin creșterea veniturilor locale și dezvoltarea infrastructurii aferente.
Un alt punct major din discuție a fost reconfigurarea urbanistică a zonei de nord a municipiului Cluj-Napoca, unde autoritățile intenționează să transforme vechile platforme industriale într-un nou cartier urban integrat.
Salanță a explicat că abordarea clasică, centrată exclusiv pe „cât de mult” se poate construi, ar trebui înlocuită cu una orientată spre responsabilitate și eficiență urbană, în care se stabilește un minim de utilizare a terenului, nu doar un maxim: „Eu văd urbanismul ăsta puțin diferit, în sensul că astăzi toată lumea discută despre maxim. Cât e maximul pe care îl poți construi într-o zonă. Eu cred că ar trebui anumite zone în care să fie un minim. De la care n-ai voie să construiești mai puțin. În sensul că avem o infrastructură cum este calea ferată care îți permite să duci oamenii unde ai nevoie. Ai magazine, pentru că toți se fac partea de malluri. O să ai partea de dotări de sănătate, pentru că vin la pachet. Ai partea de învățământ, la fel, ca să nu ai deplasări inutile. Vei avea partea de retail cu toate lucrurile aferente. Și atunci ar trebui să utilizezi terenul ăla la maximul posibil. Astăzi legea permite un CUT de 4. Adică poți să construiești de patru ori suprafața terenului pe care îl ai. Ăla ar trebui atins în anumite zone.”
În acest sens, arhitectul-șef susține o viziune care pune accent pe valorificarea completă a infrastructurii existente, mai ales în zone deja bine conectate la rețelele de transport, servicii publice și centre comerciale. Densitatea controlată, dar crescută, poate preveni extinderea neplanificată a orașului și contribui la formarea unor cartiere moderne, coerente și funcționale.
