Unde se trăiește cel mai bine în România? Cluj-Napoca rămâne liderul incontestabil
Studiile privind calitatea vieții în orașele din România continuă să ofere o imagine tot mai clară despre modul în care locuitorii își percep mediul în care trăiesc și cum se situează orașele pe baza unor criterii obiective. Conform Indexului Storia 2025, Cluj-Napoca rămâne orașul cu cel mai mare scor calculat pe baza indicatorilor obiectivi – precum trafic, calitatea aerului, repere urbane și prețurile imobilelor – iar Sibiu se distinge ca orașul cel mai apreciat de propriii locuitori, potrivit datelor colectate de peste 110.000 de rezidenți din țară.
Indexul Storia, lansat în 2022, combină datele concrete cu percepțiile subiective ale locuitorilor pentru a crea o imagine complexă a calității vieții urbane din România. Indicatorii obiectivi sunt furnizați de surse precum Google Traffic, Google Places, Airly sau platforma Storia, iar rezultatele sunt completate de opiniile cetățenilor privind siguranța, curățenia, accesul la servicii sau costul vieții.
În 2025, Cluj-Napoca a înregistrat un scor total de 44,5 la indicele obiectiv, consolidându-și poziția de top în clasament pentru al doilea an consecutiv și evidențiind performanța orașului în multiple aspecte ale vieții urbane. Pe de altă parte, Sibiu domină topul subiectiv, cu un scor de aproximativ 76,9 din 100 în percepția locuitorilor, fiind urmat de orașe precum Brașov și Oradea în ceea ce privește satisfacția populației.
Comparativ cu anul precedent, și clasamentul din 2024 arată o situație similară: în acea ediție, Cluj-Napoca se afla în fruntea listei orașelor cu cel mai ridicat scor obiectiv, urmat de localități precum Târgu Mureș, Deva și Sibiu, ceea ce sugerează o consistență a performanței orașului din Transilvania în termeni măsurabili.
Pentru o perspectivă mai largă asupra calității vieții în România, și alte clasamente publicate în ultimii ani oferă repere utile. De exemplu, în topurile externe privind locuirea și standardele urbane, orașe precum Timișoara, civilizat și bine conectat la rețelele interne și europene, apar frecvent în primele poziții datorită salariilor competitive și infrastructurii dezvoltate.
Un alt exemplu sunt clasamentele globale privind calitatea vieții, în care municipii precum București pot apărea în topuri internaționale pentru anumite criterii, cum ar fi oportunitățile pentru nómazi digitali, dar și cu provocări în alte privințe, cum ar fi traficul și poluarea, aspecte care influențează percepția generală a locuirii.
Pe lângă topurile pentru orașe, există și ierarhizări care pun accent pe cartierele cele mai apreciate sau pe evoluțiile recente ale indicatorilor de siguranță, transport sau curățenie, contributiv la înțelegerea schimbărilor urbane la nivel micro.
În ansamblu, clasamentele din ultimii ani arată că orașele din România care combină o infrastructură solidă, oportunități economice și un mediu plăcut de trai tind să atragă atenția locuitorilor și să se mențină în topuri respectate, atât din perspectiva obiectivă, cât și din cea subiectivă, oferind, astfel, repere utile pentru cei care își planifică schimbări de domiciliu sau analizează tendințele urbane pe termen lung.
