Un jalon strategic din PNRR a fost livrat la timp. Băltărețu: „Repoziționează România pe harta europeană a tehnologiilor avansate!”
România a atins la termen unul dintre cele mai importante jaloane din Planul Național de Redresare și Reziliență, în domeniul microelectronicii și semiconductorilor, un rezultat care confirmă că proiectele strategice se pot construi solid atunci când există muncă, coordonare și perseverență. Anunțul și explicațiile au fost făcute de secretarul de stat în Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului – clujeanul Viorel Băltărețu, care a subliniat că progresul real nu se face prin declarații zgomotoase, ci prin livrarea concretă a angajamentelor asumate.
„La final de an spuneam că unele lucruri importante se construiesc în liniște. Nu în fața camerelor, ci prin muncă, coordonare și perseverență. Astăzi pot confirma, cu fapte”, a transmis Viorel Băltărețu, arătând că România a livrat la termen jalonul aferent IPCEI Microelectronică și Semiconductori, parte din Componenta C9 – Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare, Investiția 4, Ținta 267, cu termen-limită 31 decembrie 2025. IPCEI, respectiv Proiect Important de Interes European Comun, reprezintă un mecanism prin care mai multe state membre ale Uniunii Europene finanțează împreună proiecte strategice majore, esențiale pentru competitivitatea economică și suveranitatea tehnologică a Europei.
Rezultatele acestui demers sunt semnificative și ușor de cuantificat. Peste 375 de milioane de euro au fost contractate în proiecte de inovare, prin 23 de contracte de finanțare, iar în luna decembrie 2025 au fost efectuate plăți de aproximativ 112 milioane de lei. Mai mult, România nu doar că și-a respectat angajamentele din PNRR, ci le-a depășit, pragul minim asumat fiind de 360 de milioane de euro. Pentru Viorel Băltărețu, aceste cifre nu sunt simple statistici, ci dovada faptului că un proiect considerat blocat a fost readus pe traiectoria de implementare și dus la capăt.
Acest rezultat a fost posibil după deblocarea și relansarea procesului la nivel guvernamental, ca urmare a unei decizii politice clare de a valorifica oportunitatea strategică oferită de IPCEI pentru România. Procesul a fost repornit în mandatele miniștrilor Radu Miruță și Dragoș Pîslaru, iar livrarea efectivă a jalonului a fost realizată printr-un efort susținut al echipelor din Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului. Finalizarea contractării și atingerea țintei au fost asigurate în primele zile de mandat ale ministrului Irineu Darău, garantând continuitatea instituțională a demersului.
Viorel Băltărețu a subliniat și rolul esențial al muncii la nivel operațional, realizată în echipă, alături de Alina Gîrbea, secretar de stat în cadrul MIPE, și de structurile mixte MIPE–MEDAT. „Nu ca reușită personală, ci ca rezultat al unei colaborări care a funcționat”, a punctat acesta, explicând că pentru el acesta este modelul corect de politică și administrație: mai puține vorbe și mai multe rezultate concrete livrate la timp.
Dincolo de îndeplinirea unui jalon din PNRR, impactul acestui proiect este unul strategic. Structura IPCEI este gândită astfel încât investițiile europene majore să genereze un ecosistem național solid, în care companii, universități și institute de cercetare colaborează pentru dezvoltarea de tehnologii, competențe și soluții cu valoare adăugată ridicată, cu efecte economice pe termen lung. Participarea României la proiectul privind procesoarele cu consum redus de energie și cipurile semiconductoare consolidează integrarea țării în lanțurile valorice europene și deschide perspective reale pentru industria de înaltă tehnologie.
Pentru Viorel Băltărețu, atingerea acestei ținte confirmă capacitatea României de a livra proiecte mari și complexe atunci când există decizie politică, coordonare instituțională și responsabilitate. Pe această bază, România își consolidează poziția și se pregăștește pentru noi inițiative europene de tip IPCEI, în domenii esențiale pentru economia viitorului, precum inteligența artificială, semiconductorii avansați și infrastructura digitală, biotehnologiile, mobilitatea curată, conectată și autonomă, materiile prime critice și tehnologiile nucleare inovatoare.
În acest context, MIPE și MEDAT lansează un apel deschis către companii, universități și institute de cercetare pentru a intra în dialog și a pregăti proiecte mature, cu potențial real de integrare în lanțuri europene de valoare și de atragere a finanțărilor nerambursabile. Mesajul transmis este clar: dezvoltarea economică bazată pe tehnologie, investiții și valoare adăugată nu mai este o promisiune, ci o direcție confirmată prin rezultate concrete, livrate la termen.
