Societatea civilă cere dezbateri reale și un buget dedicat pentru pregătirea noului PUG al Clujului
Reprezentanți ai societății civile solicită organizarea de dezbateri publice consistente și realizarea de studii de fundamentare pentru pregătirea temei noului Plan Urbanistic General (PUG) al municipiului Cluj-Napoca, precum și alocarea unui buget de 1 milion de lei din bugetul orașului pentru anul 2026. Totodată, este cerută deschiderea Palatului Telefoanelor, clădire recent achiziționată de primărie, ca spațiu central pentru consultările cu cetățenii.
Propunerea pornește de la o petiție inițiată de Societatea Organizată Sustenabil și colaboratorii săi și are ca obiectiv pregătirea unui proces autentic de dialog cu societatea civilă, chiar din etapa de definire a temei de proiectare, nu doar în faza finală, formală, de prezentare a documentației.
Inițiatorii solicită ca dezbaterile să se desfășoare atât la Palatul Telefoanelor, cât și în cartierele orașului, pentru a construi o viziune comună asupra viitorului Clujului și pentru a fundamenta tema noului PUG la nivel metropolitan. Acest demers ar trebui să integreze studiile universitare existente, strategiile municipale deja adoptate, precum și direcțiile de dezvoltare aflate în pregătire.
Poziția societății civile este structurată în jurul a trei direcții prioritare, considerate esențiale pentru depășirea urbanismului de parcelă și pentru diminuarea haosului imobiliar generat de interese private. Prima direcție vizează crearea unei rețele verzi-albastre la nivel metropolitan, menită să atenueze efectele schimbărilor climatice și să ofere alternative reale la traficul auto, prin coridoare verzi și trasee de mobilitate durabilă, în special de-a lungul râului Someș și al afluenților săi.
A doua direcție propune abordarea locuirii ca formă de echitate socială, cu scopul de a face prețurile apartamentelor mai accesibile și de a dezvolta un fond public de locuințe, care să reducă presiunea pieței imobiliare asupra populației. A treia direcție se referă la protejarea patrimoniului construit, prin includerea cartierelor Gheorgheni și Grigorescu în zone construite protejate, dar și prin delimitarea unor noi zone protejate în fostele areale industriale, pentru salvarea clădirilor și ansamblurilor valoroase din punct de vedere arhitectural.
Fără a intra în detalii privind conținutul viitorului PUG, inițiatorii subliniază că este vital ca specialiști din diverse domenii și cetățenii să fie consultați din timp, nu post-factum. Pregătirea temei generale trebuie să depășească logica strictă a zonificării și a indicatorilor urbanistici și să se transforme într-un proces de pre-planificare participativă, orientat spre o viziune pe termen lung, dincolo de durata de valabilitate a PUG-ului. Printre exemplele avansate se numără obiectivul unui oraș neutru climatic și conectarea reală cu zona metropolitană, prin prioritizarea culoarelor de mobilitate verde.
Un element simbolic și practic al acestei viziuni îl reprezintă organizarea dezbaterilor la Palatul Telefoanelor, clădire modernistă proiectată de arhitectul și urbanistul Vasile Mitrea, declarată monument de patrimoniu și achiziționată recent de administrația locală. Spațiul este văzut ca un loc firesc pentru dialog public și reflecție urbană.
Pentru susținerea acestui proces, este cerută alocarea în bugetul municipiului Cluj-Napoca pe anul 2026 a sumei de 1 milion de lei, destinată stabilirii temei de proiectare a PUG-ului, organizării de consultări publice și realizării de sondaje, prin intermediul unui consorțiu format din asociații profesionale, universități și ONG-uri.
Propunerea este formulată în contextul invitației Consiliului Civic Local la Audierea Publică pentru pregătirea elaborării PUG Cluj, programată pentru 22 ianuarie, între orele 16:00 și 19:00, în Sala de Sticlă a Primăriei Cluj-Napoca. Inițiativa este asumată de Adi Dohotaru, președinte al ASOS, și de arhitecta Adriana Măgerușan, șef lucrări la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, coordonatoarea proiectului „Arhiva de Arhitectură Modernă (Clujeană): Portret Vasile Mitrea”, finanțat de Ordinul Arhitecților din România prin timbrul arhitecturii și derulat de ASOS.
