Reindustrializarea Câmpiei Turzii: cum a transformat primarul Dorin Lojigan un „oraș-dormitor” într-un centru economic activ
Prezent în podcastul moderat de Mihai Curteanu, Dorin Lojigan, primarul municipiului Câmpia Turzii, a explicat cum a reușit să transforme radical profilul economic al orașului.
De la o localitate considerată ani la rând un „dormitor” pentru forța de muncă ce lucra în Cluj-Napoca și Apahida, Câmpia Turzii a devenit, în prezent, un punct de atracție pentru investiții private de sute de milioane de euro: „Pentru că la Câmpia Turzii, eu îi ziceam că este un dormitor. Câmpia Turzii e un municipiu-dormitor. Lumea lucra majoritar în Cluj, Apahida, Jucu, la marile companii din zona aceasta. De la ieșirea din pasajul de cale ferată până la poarta a patra a combinatului, se tăiau microbuzele unul după altul să ducă muncitorii în acele zone industriale. Lumea mergea dimineața la ora patru, venea acasă seara, la cinci-șase, și o lua de la capăt. Câmpia nu era altceva decât un dormitor pentru ei.”
Conștient de această realitate, edilul a decis să reindustrializeze orașul. Prima măsură concretă a fost luată încă din prima ședință de Consiliu Local: rezonarea municipiului din perspectiva taxelor și impozitelor: „În Câmpia Turzii, 90% dintre străzi – inclusiv zona industrială – erau în cea mai ridicată zonă de impozitare. Acest model funcționa cât timp combinatul, care aparținea statului, plătea taxe mari. Dar când a fost preluat de MECEL și aceștia au încetat să-și mai plătească obligațiile fiscale, datoriile lor către primărie au ajuns la aproximativ 20 de milioane de lei, adică circa 4 milioane de euro.”
În același timp, nivelul ridicat al taxelor descuraja orice potențial investitor: „Nu se vindeau hale, nu se cumpărau terenuri. Investitorii preferau Clujul – cu mall, gară, aeroport. Era o ofertă mai atractivă decât Câmpia Turzii.”
Pentru a răspunde acestor provocări, Lojigan a introdus un sistem de zonare fiscală inspirat din modele europene. Municipiul a fost împărțit în patru zone – A, B, C și D – iar zona industrială a fost trecută în zona D, cu cele mai mici taxe locale: „A fost o decizie strategică. Am făcut ceea ce în Europa se face de zeci de ani.”
Rezultatul? Din 2016 până în prezent, Câmpia Turzii a atras investiții private de peste 500 de milioane de euro. Pe lângă dezvoltarea economică, și populația a beneficiat: „Cei care au trecut din zona A în B, C sau D au plătit impozite mai mici. Iar din 2016 până astăzi, nu am majorat niciodată impozitele, decât cu rata inflației, conform codului fiscal.”
În paralel, măsura a stimulat și reluarea activității economice în fosta zonă a combinatului. Rușii au început să vândă din activele moștenite, iar noii proprietari au renovat și reactivat halele, majorând valoarea impozabilă. „Am început să recuperăm cei 20 de milioane de lei, fie prin sume încasate, fie prin compensări cu terenuri, care au fost incluse în parcul industrial al orașului.”
După opt ani de la adoptarea acestor măsuri, Lojigan poate spune că industria sârmei nu mai are nicio datorie către bugetul local. „Este o realizare mare – am recuperat atât terenuri, cât și bani.”
Cazul Câmpiei Turzii demonstrează că, prin viziune și decizii ferme, chiar și orașele considerate „dormitoare” pot deveni centre economice înfloritoare.
