Ramona Bruynseels, atac dur la Corina Atanasiu după scandalul Te Deum: „Dacă îndepărtăm copiii de Biserică și de Dumnezeu, ce se va alege de societatea noastră?”
Scandalul provocat de adresa Inspectoratului Școlar Județean Cluj privind participarea elevilor la slujba de Te Deum a trecut rapid din zona administrativă în războiul politic. Deputata AUR de Cluj Ramona Ioana Bruynseels o atacă dur pe deputata USR Corina Atanasiu, după ce aceasta a sesizat CNCD, și acuză o ofensivă împotriva reperelor creștine. În replică, Atanasiu spune că nu contestă credința, ci caracterul imperativ al adresei: „Credința se respectă, nu se impune”.
Miza scandalului este o frază din documentul transmis de ISJ Cluj școlilor înaintea slujbei de Te Deum de la Catedrala Mitropolitană: unitățile din Cluj-Napoca „vor asigura participarea unei clase de elevi”. Inspectorul de Religie Sidon Marian a explicat ulterior că prezența nu este obligatorie și că „nu se face prezența”, însă formularea administrativă a declanșat reacția USR.
Bruynseels: „Participarea la Te Deum nu este îndoctrinare”
Ramona Ioana Bruynseels respinge frontal interpretarea Corinei Atanasiu și susține că prezența copiilor la o slujbă nu trebuie transformată într-un caz de discriminare.
„Participarea la «Te Deum» nu este îndoctrinare”, afirmă deputata AUR, care consideră că apropierea copiilor de Biserică înseamnă și acces la istorie, tradiție și la credința generațiilor anterioare. Argumentul său este că tinerii trebuie mai întâi să cunoască aceste repere pentru ca ulterior să poată alege în cunoștință de cauză.
De aici vine și întrebarea care concentrează atacul politic al parlamentarei de Cluj: „Doamna Corina Atanasiu, dacă îndepărtăm copiii de Biserică și de Dumnezeu, ce se va alege de societatea noastră?”
Bruynseels merge mai departe și întreabă retoric dacă următorii pași ar putea fi eliminarea icoanelor din clase sau interzicerea cruciulițelor. Acestea sunt însă scenarii invocate de deputata AUR în atacul său politic, nu măsuri cerute de Corina Atanasiu.
Acuzații extrem de dure: „Un război împotriva lui Dumnezeu”
Intervenția deputatei AUR depășește disputa privind formularea unei adrese. Bruynseels o acuză pe Atanasiu că duce „un război împotriva lui Dumnezeu” și leagă acest presupus conflict de riscul apariției unei generații „dezrădăcinate”, lipsite de repere spirituale.
Sunt acuzații politice grave, care nu reprezintă fapte demonstrate. Din poziția publică a Corinei Atanasiu rezultă că aceasta contestă obligativitatea participării elevilor la un act religios, nu dreptul lor de a merge la biserică.
Bruynseels invocă inclusiv memoria represiunii comuniste de la Aiud, Gherla și Sighet, susținând că libertatea religioasă de astăzi trebuie privită și prin prisma sacrificiilor făcute în perioada dictaturii comuniste.
Atanasiu: „Credința este o alegere. Nu se face cu catalogul în mână”
Corina Atanasiu formulează însă problema diferit. Deputata USR spune că nu slujba este problema, ci faptul că o instituție publică a folosit într-un document oficial expresia „vor asigura participarea”.
Atanasiu reclamă că adresa nu preciza caracterul facultativ, acordul părinților sau situația elevilor care nu doresc să participe. Din acest motiv a sesizat CNCD și a cerut retragerea documentului.
„Libertatea religioasă înseamnă și dreptul de a nu participa la un act de cult”, a argumentat parlamentara, rezumându-și poziția prin formula: „Credința se respectă, nu se impune”.
Așadar, confruntarea politică riscă să suprapună două teme diferite: dreptul copiilor de a participa la manifestări religioase și dreptul lor de a nu fi obligați de școala publică să participe.
Detaliul care complică scandalul: aceeași formulare ar fi fost folosită de ani întregi
Există însă un element important în apărarea Inspectoratului. Cluj24 a verificat documente mai vechi ale ISJ și a constatat că formularea devenită acum explozivă nu ar fi fost inventată în 2026.
Expresia privind „asigurarea participării” unei clase apare, potrivit publicației, în documente similare încă din 2018–2019 și a fost reutilizată în anii 2021, 2022, 2023, 2025 și 2026. Așadar, ar fi vorba despre un model administrativ preluat succesiv, inclusiv înainte ca Marinela Marc să ajungă la conducerea ISJ Cluj.
Acest fapt nu rezolvă problema juridică ridicată de USR, dar schimbă contextul politic: controversata formulare nu pare să fie o decizie nouă concepută special în 2026.
ISJ Cluj a precizat, după izbucnirea scandalului, că participarea este facultativă și și-a exprimat regretul pentru îngrijorările produse de formularea documentului.
Scandalul a depășit deja confruntarea AUR–USR
În disputa publică a intervenit și Alianța Părinților din România, care a criticat sesizarea Corinei Atanasiu și a susținut că libertatea de conștiință a elevilor nu ar fi fost amenințată. Organizația afirmă simultan că sprijină prezența Bisericii în viața socială și că recunoaște dreptul fiecărui elev de a participa sau nu la evenimente religioase.
Tocmai aici se află nucleul real al scandalului.
Ramona Bruynseels vorbește despre dreptul copiilor de a-și cunoaște credința și rădăcinile. Corina Atanasiu vorbește despre dreptul acelorași copii de a nu fi obligați să participe la un act de cult.
Cele două drepturi nu se exclud în mod necesar. Conflictul apare în momentul în care o instituție a statului folosește o formulare care poate fi citită drept ordin, iar adversarii politici transformă apoi disputa administrativă într-o confruntare ideologică despre Dumnezeu, Biserică și viitorul societății.
Iar întrebarea care rămâne după tot acest scandal este mai simplă decât războiul politic declanșat în jurul ei: poate școala să păstreze legătura cu tradiția religioasă fără să transforme participarea la un act de cult într-o obligație? Clarificarea ISJ spune că participarea este facultativă; disputa declanșată de formularea documentului arată însă cât de important este ca acest lucru să fie scris fără echivoc.
