INTERVIU | Alin Buși, despre România celor 26 de premieri și lecția britanică: Stabilitatea politică înseamnă bani, investiții și încredere
Puțini români pot privi diferențele dintre România și Marea Britanie simultan din perspectiva emigrantului, a muncitorului și a antreprenorului care trebuie să plătească salarii, să câștige contracte și să-și planifice afacerea pe termen lung. Alin Buși este unul dintre ei. Originar din Dej, a plecat în Regatul Unit în 2013 și a început ca muncitor necalificat pe șantierele londoneze. În câțiva ani a trecut de partea cealaltă a mesei, construind afaceri în recrutare și construcții și ajungând să conducă NAB Contractor Ltd, companie activă pe piața britanică a construcțiilor.
Presa relata că firma sa încheiase anul 2024 cu o cifră de afaceri de aproximativ 7 milioane de lire sterline și o echipă de 150–200 de oameni. Buși a lucrat în proiecte din Londra și a cunoscut direct mecanismul unei economii în care contractele, investițiile și costurile trebuie calculate pe ani, nu pe durata unei crize politice.

Experiența britanică nu este pentru el una văzută din cărți. Buși vorbește despre Marea Britanie drept țara care i-a oferit posibilitatea de a munci, de a construi o afacere și de a prospera, iar într-o intervenție publică recentă spunea că a ales să poarte pe echipamentul companiei atât steagul României, cât și pe cel britanic: România reprezintă locul de origine, iar Marea Britanie țara care i-a oferit șansa dezvoltării profesionale.
Tocmai această experiență îi oferă o perspectivă relevantă asupra unei comparații care spune multe despre cele două state. În ultimii 36 de ani, România a avut 26 de persoane diferite care au exercitat funcția de prim-ministru, dacă îi numărăm împreună pe titulari și interimari, în timp ce Marea Britanie a avut 11 premieri diferiți în același interval. Dincolo de nume și partide, întrebarea importantă pentru un antreprenor este alta: ce se întâmplă cu economia atunci când politica schimbă permanent oamenii, prioritățile și regulile?
Despre stabilitate, investiții, predictibilitate și diferența dintre România și Marea Britanie, Cluj 1 a discutat cu antreprenorul clujean Alin Buși.
Cluj 1: În 36 de ani, Marea Britanie a avut 11 premieri diferiți. România ajunge la 26 de persoane diferite care au exercitat funcția dacă îi includem și pe interimari. Dumneavoastră trăiți și faceți afaceri în Marea Britanie. Ce vă spun aceste două cifre?
Alin Buși: „Îmi spun înainte de toate că stabilitatea contează. Nu spun că un premier trebuie să rămână zece ani doar de dragul stabilității și nici că orice schimbare politică este rea. Într-o democrație este normal să schimbi un guvern care nu funcționează. Problema apare atunci când schimbi premierul, miniștrii, conducerea instituțiilor, strategia și regulile economice, iar după câteva luni începi din nou. Un antreprenor nu poate lucra așa. Noi facem contracte și investiții care trebuie gândite pe ani.”
Cluj 1: Raportul este de aproximativ 2,36 la 1. România a avut de peste două ori mai multe persoane diferite la conducerea Guvernului. Este numărul premierilor problema sau ceea ce vine odată cu schimbarea lor?
Alin Buși: „Numărul singur nu rezolvă nimic și nici nu explică totul. Poți avea un premier zece ani și să guverneze prost. Problema este ce se întâmplă când îl schimbi. Într-un stat puternic schimbi omul, dar instituțiile continuă să funcționeze. Proiectele continuă, contractele continuă, strategia economică nu dispare peste noapte. Dacă la fiecare premier nou începi să schimbi totul, atunci nu mai ai administrație, ai improvizație.”
Cluj 1: Marea Britanie a devenit și ea mult mai instabilă politic. Cameron, May, Johnson, Truss, Sunak, Starmer, apoi Burnham. Liz Truss a rezistat doar câteva săptămâni. Mai poate fi prezentată Marea Britanie drept exemplu de stabilitate?
Alin Buși: „Nu cred că trebuie idealizată Marea Britanie. Am trăit aici suficient cât să văd că și britanicii au problemele lor și că ultimii ani au fost foarte complicați. Diferența pe care o văd eu este că economia și instituțiile nu trebuie să fie reconstruite de la zero de fiecare dată când se schimbă premierul. Poți avea o criză politică, dar firmele trebuie să știe că mâine contractele lor sunt valabile, taxele nu se schimbă după fiecare ședință politică și proiectele mari nu dispar pentru că s-a schimbat un ministru.”
Cluj 1: : Ați început ca muncitor necalificat și acum conduceți o companie care lucrează pe piața londoneză. Cât de importantă este predictibilitatea pentru cineva care conduce o afacere?
Alin Buși: „Este enorm de importantă. Când ai oameni angajați, contracte, utilaje, furnizori și lucrări în desfășurare, nu gândești de azi până vineri. Trebuie să știi unde vei fi peste șase luni, peste un an, peste trei ani. Dacă statul schimbă permanent taxele, regulile sau condițiile în care lucrezi, fiecare investiție devine mai riscantă. Iar riscul costă. Ori îl pui în preț, ori nu mai investești.”
Cluj 1: : Deci instabilitatea politică ajunge, până la urmă, în prețul unei investiții?
Alin Buși: „Normal. Orice antreprenor calculează riscul. Dacă nu știu ce taxe voi avea, dacă nu știu cum va arăta piața sau dacă regulile se pot schimba peste noapte, devin mai prudent. Poate nu mai cumpăr utilajul anul acesta. Poate nu mai angajez încă 20 de oameni. Poate păstrez banii în cont. Când sute sau mii de companii fac același lucru, efectul se vede în economie.”
Cluj 1: OECD a arătat că incertitudinea ridicată poate determina companiile să amâne investițiile, iar cercetări ale FMI au identificat o asociere între instabilitatea politică și o creștere economică mai redusă. Din experiența dumneavoastră, antreprenorul urmărește politica atât de atent?
Alin Buși: „Antreprenorul poate spune că nu îl interesează politica, dar politica se interesează de el în fiecare zi. Taxele sunt politică. Salariul minim este politică. Reglementările sunt politică. Infrastructura este politică. Energia este influențată de decizii politice. Migrația forței de muncă este influențată de politică. Poți să nu te uiți la televizor, dar deciziile luate de guvern ajung oricum în contabilitatea firmei.”
Cluj 1: România a avut 20 de premieri titulari diferiți în perioada analizată, dar cu interimarii ajunge la 26 de persoane, iar dacă urmărim episoadele distincte de exercitare sau schimbare a conducerii Guvernului ajungem la aproximativ 31. Ce transmite asemenea succesiune unui investitor?
Alin Buși: „Întrebarea investitorului este simplă: cine garantează continuitatea? Nu îl interesează atât de mult numele premierului. Îl interesează dacă un contract semnat astăzi rămâne valabil, dacă investiția lui este protejată și dacă regulile fiscale pe baza cărora și-a făcut calculele nu se schimbă permanent. Dacă răspunsul este da, poți schimba și premierul. Dacă răspunsul este nu, atunci fiecare schimbare politică devine încă un risc.”
Cluj 1: Care este, din punctul dumneavoastră de vedere, cea mai importantă lecție pe care România ar putea să o ia din experiența britanică?
Alin Buși: „Să construiască instituții mai puternice decât oamenii care le conduc. Asta cred că este esențial. Un ministru trebuie să poată pleca fără să dispară proiectele ministerului. Un premier trebuie să poată pierde funcția fără ca țara să intre în pauză. Alegerile trebuie să poată schimba guvernul fără să arunce la gunoi tot ce a fost făcut înainte. Asta înseamnă un stat matur.”
Cluj 1: Există și riscul ca ideea de stabilitate să fie folosită politic pentru justificarea menținerii la putere a unor guverne slabe?
Alin Buși: „Sigur că există și tocmai de aceea trebuie făcută diferența. Stabilitatea nu înseamnă să ții un om în funcție dacă nu performează. Nu avem nevoie de premieri eterni. Avem nevoie de reguli care rezistă premierilor. Poți schimba oamenii, dar direcția serioasă a statului trebuie să rămână. Asta este diferența.”
Cluj 1: Dacă ar trebui să explicați unui antreprenor din România, într-o singură idee, de ce stabilitatea politică îl privește direct, ce i-ați spune?
Alin Buși: „Pentru că stabilitatea înseamnă bani. Înseamnă să poți calcula. Să știi dacă îți permiți să angajezi, să cumperi un utilaj, să construiești o fabrică sau să semnezi un contract pe cinci ani. Capitalul poate accepta multe, dar nu îi place să meargă pe întuneric. Când statul este predictibil, antreprenorul își asumă riscuri și investește. Când statul improvizează permanent, antreprenorul devine prudent.”
Cluj 1: 11 premieri în Marea Britanie, 26 de persoane care au exercitat funcția în România. Care este concluzia dumneavoastră după mai bine de un deceniu trăit și muncit în Regatul Unit?
Alin Buși: „România nu trebuie să copieze Marea Britanie și nici Marea Britanie nu este perfectă. Dar România trebuie să ajungă în punctul în care schimbarea unui premier să fie un eveniment politic, nu un cutremur administrativ și economic. Premierii vin și pleacă. Companiile, investițiile, infrastructura și oamenii rămân. Dacă la fiecare schimbare o luăm de la zero, pierdem ani. Iar în economie, anii pierduți nu se mai întorc.”
Cifrele nu pot explica singure diferențele economice dintre România și Marea Britanie și ar fi greșit să reducem dezvoltarea celor două țări la numărul premierilor. Dar comparația celor 36 de ani scoate în evidență o problemă reală: continuitatea instituțională. România nu are nevoie de un premier imposibil de schimbat, ci de un stat suficient de puternic încât schimbarea premierului să nu schimbe de fiecare dată și regulile jocului.
Pentru un antreprenor precum Alin Buși, care a trecut de la munca pe șantier la conducerea unei companii într-una dintre cele mai mari economii europene, diferența nu este una abstractă. Este diferența dintre a putea calcula și a fi obligat să ghicești.
Iar economia poate lucra cu taxe, concurență și risc. Cu impredictibilitatea permanentă lucrează mult mai greu.






