Înalta Curte a pronunțat trei decizii importante privind restituirile și contenciosul administrativ. Loredana Pop: „Sunt pași importanți pentru consolidarea încrederii în actul de justiție!”
Trei decizii recente ale Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) aduc clarificări esențiale în ceea ce privește procesul de restituire a imobilelor preluate abuziv și dreptul instituțiilor publice de a formula acțiuni în contencios administrativ.
Potrivit avocatului Loredana Pop, aceste hotărâri contribuie la o aplicare mai coerentă a legii și la consolidarea încrederii în sistemul de justiție.
„Trei decizii recente și importante ale Înaltei Curți de Casație și Justiție clarifică aspecte esențiale în materia restituirii imobilelor preluate abuziv și a contenciosului administrativ. Transparență, claritate și unitate în aplicarea legii – pași importanți pentru consolidarea încrederii în actul de justiție”, a declarat avocatul.
Evaluarea imobilelor – după grila notarială din anul anterior hotărârii
Prin Decizia nr. 354/2025, Înalta Curte a stabilit că evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri trebuie realizată potrivit grilei notariale valabile în anul anterior hotărârii judecătorești, nu la data emiterii deciziei de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor (CNCI).
Hotărârea vine să uniformizeze practica instanțelor, oferind un reper clar pentru determinarea valorii despăgubirilor în dosarele de retrocedare.
Terenurile Academiei Române se retrocedează integral
O altă decizie semnificativă, Decizia nr. 355/2025, confirmă că terenurile Academiei Române se retrocedează în totalitate, fără a fi aplicată limita de 50 de hectare prevăzută pentru ceilalți proprietari.
Înalta Curte a interpretat sintagma „se retrocedează în totalitate în proprietatea privată a Academiei Române” ca având caracter imperativ, regimul juridic al instituției fiind unul special, reglementat de Legea nr. 752/2001.
Contencios administrativ – drept limitat la prevederile legii
Prin Decizia nr. 357/2025, instanța supremă a clarificat faptul că instituțiile publice pot formula acțiuni în contencios administrativ pentru apărarea unui interes legitim public numai dacă legea le conferă expres acest drept.
Această interpretare elimină posibilitatea formulării de acțiuni în lipsa unui temei legal concret și contribuie la o mai bună delimitare a competențelor instituționale.
Decizii cu caracter obligatoriu
Cele trei hotărâri sunt obligatorii pentru toate instanțele din România, în conformitate cu prevederile art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Prin aceste clarificări, Înalta Curte continuă procesul de uniformizare a jurisprudenței și de întărire a coerenței legislative în domenii sensibile, precum retrocedările și contenciosul administrativ.
