Flavius Milășan: Reabilitarea Casei de Cultură a Studenților este rezultatul unui efort de durată și al implicării directe a instituției
Flavius Milășan, directorul Casei de Cultură a Studenților Cluj-Napoca, a vorbit deschis despre parcursul anevoios al reabilitării clădirii, un proces care s-a întins pe aproape șapte ani și care a presupus depășirea unor blocaje administrative și politice.
Potrivit acestuia, reabilitarea exterioară a clădirii a fost posibilă doar după un efort susținut de convingere a autorităților locale. „Reabilitarea externă a fost după un efort de șapte ani, în care eu am încercat să conving și administrația locală, trecând peste anumite orgolii politice”, a explicat Flavius Milășan. Directorul a precizat că apartenența sa politică a influențat comunicarea instituțională: „Trebuie să o spunem cu subiect și predicat: eu eram de o anumită culoare politică, adică pesedist, și nu eram văzut cumva ca fiind în zona aceasta creată de instituție publică”.
Acest context a dus la amânarea repetată a proiectului de refațadizare a clădirii, situație resimțită ca fiind dificilă de către echipa Casei de Cultură a Studenților. „Tocmai de aceea s-a și tărăgănat acest proiect aproape șapte ani de zile. Era o chestie dureroasă pentru noi”, a spus Milășan, subliniind că, în tot acest timp, instituția a continuat să se dezvolte în interior.
În lipsa unor fonduri consistente pentru lucrările exterioare, conducerea Casei de Cultură a Studenților a ales să investească treptat în modernizarea spațiilor interioare, pe baza unor planuri anuale bine structurate. „Noi am început să schimbăm ușor lucrurile în interior, pentru că nu aveam fonduri. Ne autosusținem aproape integral pe ceea ce înseamnă reparațiile, renovările și dotările pe care le facem”, a explicat directorul.
Flavius Milășan a evidențiat rolul esențial al instituției în viața tinerilor din Cluj-Napoca. „Suntem principalul spațiu în care tinerii se desfășoară pe educație formală și non-formală din Cluj”, a afirmat acesta, atrăgând atenția și asupra unei probleme mai largi a orașului: lipsa unui centru de tineret bine definit și dedicat activităților educaționale și culturale.
Reabilitarea exterioară a devenit posibilă în contextul modernizării Pieței Lucian Blaga, moment în care autoritățile locale au înțeles necesitatea reamenajării întregii zone. „Având în vedere conjunctura în care Piața Lucian Blaga s-a renovat, autoritățile locale au înțeles că este necesară inclusiv refațadizarea și remodernizarea Casei de Cultură a Studenților Dumitru Fărcaș din Cluj-Napoca”, a precizat Milășan.
Un element important al acestui proces a fost accesibilizarea clădirii pentru persoanele cu dizabilități. „Împreună cu organizații de profil din zona persoanelor cu dizabilități, am reușit să creăm cele două rampe de acces, la inițiativa mea”, a spus directorul. Aceste lucrări au fost realizate în perioada 2019–2020, după pandemie, iar instituția a devenit una dintre primele din România care a asigurat acces real pentru persoanele cu dizabilități într-un spațiu cultural.
În concluzie, Flavius Milășan a subliniat că, deși refațadizarea clădirii a beneficiat de sprijinul autorităților locale, transformările din interior sunt rezultatul exclusiv al muncii și al veniturilor proprii ale instituției. „Tot ce se întâmplă în interior și ceea ce observă toți cei care intră este pe eforturile noastre, pe veniturile noastre și pe planuri anuale bine gândite”, a concluzionat acesta.
Casa de Cultură a Studenților Cluj-Napoca rămâne astfel un exemplu de perseverență instituțională, implicare constantă și dedicare față de comunitatea tinerilor și viața culturală a orașului.
