Dorin Lulea, fondator AUR: „Companiile de stat au devenit pușculițe politice, nu bunuri ale poporului”
Dorin Lulea, unul dintre fondatorii partidului AUR, a lansat un atac dur la adresa modului în care sunt administrate companiile de stat din România. Acesta susține că multe dintre societățile controlate de stat nu mai servesc interesului public, ci au devenit instrumente politice folosite de partide pentru influență, sinecuri și acces la bani publici.
Într-o analiză amplă, Lulea afirmă că problema nu este exclusiv românească, însă în România fenomenul ar fi fost accentuat după 1989: „Companiile de stat sunt, în realitate, pușculițe care hrănesc cancerul politic sau bunuri care servesc binele public? Aproape toate statele lumii au ajuns să arate același lucru: ceea ce este proprietatea statului nu mai ajunge, în realitate, să fie al poporului, ci devine o nouă sursă de corupție pentru politicieni.”
Critici dure la adresa clasei politice
Fondatorul AUR spune că nicio formațiune politică nu este imună la tentația folosirii aparatului de stat în interes propriu: „Niciodată și nicăieri în lume politicianul, fie el de la PSD, PNL, USR, UDMR sau chiar de la AUR, nu va conduce cu adevărat o instituție exclusiv în interesul poporului, ci mai ales în interesul său și al grupului din jurul său.”
Lulea descrie administrația românească drept una afectată de impostură și lipsă de profesionalism: „S-a creat o cultură degradantă a imposturii, hoției, falsului, pilelor, servilismului, mediocrității, lașității și răsplătirii obedienței în locul competenței.”
Statul trebuie să intervină mai puțin în economie
În opinia acestuia, soluția este reducerea rolului statului în economie și în viața cetățeanului, prin diminuarea numărului de instituții și companii controlate politic: „Soluția este ca intervenția statului în economie să fie cât mai redusă, dar și în viața cetățenilor, prin micșorarea numărului de instituții care parazitează națiunea în loc să o ajute.”
Lulea afirmă că multe companii de stat sunt, în realitate, controlate de partide, iar pierderile acestora sunt acoperite constant din bani publici: „Ele nu sunt ale statului, ci ale partidelor, iar datoriile lor sunt acoperite mereu din bugetul public.”
Modelul economic invocat: Coreea de Sud și marile economii
Fondatorul AUR susține că statele prospere au mizat pe sprijinirea antreprenorilor și a inițiativei private, nu pe controlul direct al statului asupra economiei: „Coreea de Sud a adoptat, asemenea Americii, Olandei, Japoniei sau Chinei, un alt model economic: a susținut prin credite ieftine inițiativa privată în domeniile-cheie.”
Acesta consideră că antreprenorii aduc beneficii economice reale prin investiții, salarii și taxe plătite la buget: „Principalul beneficiar este tot națiunea, prin taxele și impozitele plătite, prin valoarea economică și socială creată.”
Există și excepții: energia și proiectele strategice
Dorin Lulea admite totuși că există domenii în care prezența statului rămâne necesară, mai ales acolo unde investițiile sunt uriașe și recuperarea banilor durează zeci de ani: „Sectorul energetic este un asemenea exemplu. În multe state a fost și este nevoie de prezența statului, pentru că, în lipsa lui, asemenea investiții nu ar exista.”
Acesta a dat exemple precum Porțile de Fier sau centrala nucleară de la Cernavodă.
Totodată, el propune listarea parțială la bursă a unor companii de stat, pentru a impune mai multă transparență și control public.
Concluzia lui Lulea: statul proprietar este o catastrofă
În final, fondatorul AUR susține că statul ar trebui să fie arbitru, nu jucător direct în economie: „Concluzia mea este clară: statul trebuie să fie implicat cât mai puțin în economie. Statul proprietar de fabrici și uzine este, de cele mai multe ori, o catastrofă.”
El avertizează că actuala cultură politică face aproape imposibilă reformarea companiilor controlate de stat: „Oricine vine nou este fie alungat, fie absorbit, fie sfârșește prin a deveni la fel ca ceilalți.”
Dezbatere deschisă
Declarațiile vin într-un context în care tema reformei companiilor de stat, a reducerii risipei și a profesionalizării administrației rămâne una dintre cele mai importante provocări economice ale României.
