De la PET-urile cu pietre lovite de asfalt la Parlament: Zece ani de USR Cluj și drumul unei generații din stradă spre politică
Înainte să existe sigla, sediul, funcțiile, parlamentarii și ședințele de partid, a existat strada. Au existat piețele pline, pancartele făcute acasă, vocile răgușite după ore de scandări și PET-urile ori sticluțele umplute cu pietricele care, lovite ritmic de asfalt, deveniseră coloana sonoră a unei generații civice. Protestele pentru Roșia Montană din 2013 au fost unul dintre momentele în care o parte a societății românești a descoperit că nemulțumirea poate ieși din sufragerie și poate ocupa piața publică, iar la Cluj zeci de mii de oameni au participat la manifestațiile împotriva proiectului minier. Din acea efervescență civică și din alte mișcări care au urmat s-a alimentat un curent mai larg care, câțiva ani mai târziu, avea să intre și în politică. USR Cluj sărbătorește acum zece ani de existență, iar președintele organizației, deputatul Oana Murariu, vorbește despre o filială care, după un deceniu, continuă să atragă oameni noi.
Povestea celor zece ani poate fi citită și ca povestea maturizării unei bucăți din societatea civilă românească. În 2013 era încă adolescentul rebel care bătea ritmul în asfalt și cerea să fie ascultat; câțiva ani mai târziu, o parte dintre oamenii acelui val civic au ajuns la concluzia că nu este suficient să strigi către ferestrele puterii și că, dacă vrei să schimbi mecanismul, trebuie să intri în camera motoarelor. După succesul Uniunii Salvați Bucureștiul la localele din 2016 a apărut Uniunea Salvați România, iar filialele județene au început să se constituie în vara aceluiași an. Un document publicat chiar de USR Cluj în noiembrie 2016 vorbea despre un nucleu inițial de aproximativ 20 de persoane și despre peste 26.000 de clujeni care își acordaseră deja susținerea noii formațiuni.
Au urmat anii în care strada și politica s-au întâlnit din nou, de această dată în confruntarea publică cu guvernarea PSD din perioada Liviu Dragnea și cu modificările controversate din domeniul justiției. Pentru USR, acel moment a funcționat ca un accelerator: partidul tânăr și-a legat puternic identitatea publică de temele anticorupției, independenței justiției și reformei instituțiilor. Era trecerea de la pancartă la amendament, de la megafon la microfonul Parlamentului, de la protestatarul care cere socoteală politicianului la politicianul obligat el însuși să dea socoteală.
Zece ani mai târziu, USR Cluj nu mai este copilul politic din 2016
Drumul nu a fost o autostradă fără gropi. Au existat despărțiri, conflicte interne, schimbări de lideri, fuziunea cu PLUS, victorii electorale și înfrângeri, perioade de entuziasm și perioade în care partidul a trebuit să descopere cât de diferită este politica reală de idealismul pieței publice. Tocmai aici se află însă una dintre semnificațiile celor zece ani: un proiect politic născut dintr-o cultură puternic civică a supraviețuit suficient pentru a trece de vârsta entuziasmului fondatorilor și pentru a construi structuri locale. În februarie 2020, USR anunța deja existența a 31 de filiale în județul Cluj, care acopereau localități în care trăia 84% din populația județului cu drept de vot. Astăzi, organizația are reprezentare în administrația locală și județeană și în Parlament.
Oana Murariu, avocat, deputat aflat la al doilea mandat și președintele USR Cluj descrie aniversarea nu prin funcții și statistici, ci prin oamenii care au rămas și prin cei care continuă să intre în partid: „Au fost oameni mulți și faini și o atmosferă minunată la 10 ani de USR Cluj! Am sărbătorit, la acest final de săptămână, 10 ani de la înființarea USR Cluj. Și m-am bucurat enorm să văd câtă energie și dorință de implicare există în continuare pentru schimbarea în bine a Clujului în special și a României în general”, spune Oana Murariu.
Poate că aici se vede cel mai bine distanța parcursă. În urmă cu un deceniu, USR Cluj încăpea, metaforic și aproape literal, în jurul unei mese. Astăzi este o organizație politică trecută prin alegeri locale, parlamentare, europarlamentare și prezidențiale, cu oameni ajunși în consilii locale, în Consiliul Județean și în Parlament. Protestatarul a învățat să scrie proiecte, activistul să citească bugete, voluntarul să facă administrație, iar societatea civilă care cerea schimbarea din afara gardului a descoperit cât de greu este să o producă odată ajunsă dincolo de el.
Murariu vorbește tocmai despre această continuitate umană, de la veteranii primului deceniu la noii membri: „Avem mulți colegi noi, care au venit alături de noi în acest an, și avem colegi pentru care, în 10 ani, USR Cluj a devenit a doua familie. Ascultându-i și vorbind cu ei am speranță, nu doar pentru noi ca filială, ci și pentru toată comunitatea clujeană.”
De la zgomotul pietricelelor la zgomotul unei democrații vii
Privită de la distanță, povestea aceasta depășește aniversarea unei filiale. Este imaginea unei generații care a trecut prin adolescența societății civile și a decis, la un moment dat, să intre în arena în care se iau deciziile. În 2013, sticlele cu pietricele loveau asfaltul și produceau un zgomot simplu, aproape rudimentar, dar imposibil de ignorat. Apoi au venit manifestațiile masive din anii următori, apărarea justiției devenită temă centrală a opoziției față de guvernarea controlată politic de Liviu Dragnea și, în paralel, transformarea unei părți din energia civică într-un partid care a ajuns în Parlament. Istoria USR nu se confundă cu istoria protestelor și nici toți cei care au ieșit atunci în stradă nu au devenit susținătorii partidului. Dar cele două fenomene fac parte din aceeași schimbare mai largă: apariția unei generații care a refuzat ideea că politica trebuie lăsată exclusiv politicienilor profesioniști.
Zece ani mai târziu, inocența începutului nu mai există și probabil nici nu ar trebui să existe. Politica lasă urme, iar fiecare compromis, conflict, alegere pierdută sau promisiune neîndeplinită tocește câte puțin luciul idealismului. USR a avut propriile crize și propriile greșeli, iar Oana Murariu însăși nu încearcă să prezinte partidul drept o construcție fără fisuri: „Nu suntem perfecți, dar suntem onești, ghidați de cele mai bune intenții și încăpățânați în a nu ceda în fața blocajelor!”
Poate că tocmai această încăpățânare este firul pe care organizația încearcă să îl întindă între 2016 și 2026. Partidele se pot naște repede, asemenea scânteilor, dar adevăratul test este dacă reușesc să rămână aprinse după ce piața se golește, pancartele sunt strânse și entuziasmul începutului este înlocuit de munca mult mai puțin spectaculoasă a politicii cotidiene. USR Cluj a ajuns la zece ani. Nu mai este adolescentul care bate cu pietricelele în asfalt ca să fie auzit, ci o organizație politică obligată să demonstreze prin mandate, proiecte și rezultate ce a făcut cu vocea pe care a primit-o.
Oana Murariu își încheie mesajul privind spre următorul deceniu: „Vă mulțumesc, dragi colegi, pentru toată implicarea, și vă mulțumesc dragi clujeni pentru că de 10 ani ne susțineți în lupta pentru dezvoltarea comunității noastre! (…) Și vă așteptăm în continuare, alături de noi, să lucrăm pentru viitorul Clujului și al întregii țări.”
De la PET-urile cu pietricele care băteau asfaltul la pupitrele Parlamentului sunt doar câțiva metri pe harta unei piețe, dar zece ani pe harta unei generații politice. USR Cluj îi marchează acum nu doar printr-o aniversare, ci prin imaginea unui experiment civic ajuns la maturitate politică: oameni care au pornit cerând schimbarea din stradă și care, cu reușite și eșecuri, cu entuziasm și cicatrici, au ales în cele din urmă mult mai dificila misiune de a încerca să o producă din interiorul instituțiilor.
