Cum a ales neurochirurgul George Ungureanu să descifreze constelația neuronilor?
Un copil dintr-o comună din Harghita, crescut într-o familie monoparentală la umbra unui spital de psihiatrie, ajunge unul dintre cei mai apreciați tineri neurochirurgi din Cluj. Invitat în emisiunea Horia Nasra Show, dr. George Ungureanu – medic specialist neurochirurg, doctorand în neuroștiințe și ferm susținător al chirurgiei minim invazive – a oferit o lecție deschisă despre vocație, coincidențe providențiale și pragmatism.
Misiunea născută dintr-un sanatoriu cronic
Întrebarea de început a dlui. Horia Nasra a atins o notă personală: de ce medicina, când personalitatea dr. Ungureanu pare să acopere o paletă mult mai largă de talente?
Răspunsul medicului ne întoarce în timp, în comuna Tulgheș din județul Harghita. Copilăria sa s-a desfășurat în proximitatea celei mai mari instituții din zonă: sanatoriul de psihiatrie unde erau îngrijiți pacienții cronici de care statul trebuia să aibă grijă. Mama sa lucrează acolo ca personal TESA, oferindu-i micului George un prim contact indirect cu lumea medicală: „Eram într-o familie monoparentală, iar condițiile sociale de atunci nu erau cele mai ușoare. Prin clasa a șasea m-am uitat la doctori și am văzut ceva ce nu mai exista la nicio altă profesie: pe lângă un trai mai bun, aveau un respect uriaș în comunitate. Atunci am decis că voi face medicină.” spune Dr. George Ungureanu
Hotărârea luată la doar 12 ani s-a cristalizat definitiv la finalul clasei a VIII-a, când a decis că va deveni neurochirurg.
„Ochelarii de cal” ai determinării și regretul hiperspecializării timpurii
Deși parcursul său pare o poveste clasică de succes, dr. Ungureanu nu ezită să aducă o nuanță critică propriei alegeri. Odată fixat obiectivul neurochirurgiei, nu a mai privit în stânga sau în dreapta. Nici măcar nu a luat în calcul o altă specialitate medicală, darămite un alt domeniu non-medical.
Astăzi, din perspectiva medicului format în centre de excelență din China, Spania, Italia sau Ungaria, avertizează tinerii împotriva acestei viziuni rigide: „Mi-am pus niște ochelari de cal. Am făcut Facultatea de Medicină exclusiv pentru că îmi permitea să ajung neurochirurg. Acesta este poate cel mai mare regret al meu: că nu am fost mai atent la ce se întâmplă în jur. Astăzi le spun tuturor să fie deschiși, să-și exploreze toate talentele și înclinațiile înainte de a lua o decizie definitivă.”
Momentul de cotitură: Miercurea Ciuc, un diriginte de istorie și drumul spre Cluj
Unul dintre cele mai savuroase momente ale dialogului descrie modul în care dr. Ungureanu a ajuns la UMF „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, deși opțiunea naturală pentru un tânăr din Harghita era Universitatea din Târgu Mureș.
Răspunsul se află într-o coincidență din prima zi de liceu la Miercurea Ciuc. Intrat primul la profilul Biologie-Chimie, a fost întrebat de dirigintele său (profesorul de istorie Daniel Bănică) ce își dorește să devină.
Micul elev: „Vreau să mă fac neurochirurg.”
Profesorul: „Cumnatul meu este șeful secției de neurochirurgie de la Cluj. Dacă asta vrei, acolo trebuie să mergi!”
Acea scurtă conversație i-a reconfigurat complet harta profesională. Documentându-se ulterior despre Cluj, a descoperit un mediu universitar vibrant și o școală de medicină de elită, pecetluindu-și definitiv destinul.
Între inima-pompă și creierul-mister: De ce neurochirurgie?
Întrebat ce l-a atras exact la această ramură complexă, dr. Ungureanu recunoaște cu onestitate că, la granița dintre gimnaziu și liceu, decizia a fost un amestec de romantism juvenil și pragmatism:
- Nevoia de muncă fizică: Crescut la țară, era învățat cu munca manuală, astfel că o specialitate chirurgicală era singura opțiune viabilă.
- Motoarele vieții: În viziunea sa de copil, corpul avea două motoare principale: inima și creierul.
Neurochirurgul a ales studiul creierului pentru că i s-a părut cel mai complex organ: „Inima era pompa care ne ține în viață, dar creierul era organul prin care vedem și înțelegem lumea. Mi s-a părut mai complex decât inima. Citeam cărți de popularizare a științei despre zonele vorbirii sau vederii și romantizam puțin procesul. Credeam că totul e simplu: intri, operezi și schimbi viața omului.”
În stilu-i caracteristic, gazda emisiunii, Horia Nasra, a intervenit cu o notă de umor și pragmatism, glumind pe seama faptului că stomacul și sistemul digestiv ar merita statutul de al treilea „motor”, având în vedere că furnizează glucoza și apa necesare funcționării creierului (a cărui compoziție este 78% apă). Medicul a achiesat zâmbind, subliniind că percepția sa de la 14 ani a fost doar o etapă către înțelegerea sistemică a corpului uman pe care o are astăzi.
Un parcurs dedicat inovației și educației
Astăzi, Dr. George Ungureanu este departe de imaginea simplistă a medicinei din cărțile copilăriei. Cu stagii de pregătire internaționale și o activitate de cercetare axată pe neuroștiințe, medicul clujean se concentrează pe două mari direcții:
- Inovația chirurgicală: Implementarea tehnicilor minim invazive în patologiile creierului, măduvei și coloanei vertebrale, pentru o recuperare rapidă a pacienților.
- Educația pentru sănătate: Informarea publicului cu privire la prevenția și îngrijirea sistemului nervos, convins că cea mai bună prevenție începe prin cunoaștere.
Dialogul dintre Horia Nasra și dr. George Ungureanu rămâne un tablou onest despre cum ambiția, contextul social și o doză de șansă pot transforma un vis născut într-un sat din Harghita într-o carieră dedicată salvării de vieți la cel mai înalt nivel.
