Cristian Săvuș: „Malpraxisul nu înseamnă orice greșeală medicală”. Medicul și avocatul explică unde apare, de fapt, cel mai mare risc pentru doctori
În România, termenul de „malpraxis medical” este folosit frecvent în spațiul public, mai ales atunci când apar cazuri controversate în spitale. În realitate, însă, noțiunea juridică este mult mai restrânsă decât percepția generală. Mulți pacienți asociază automat un rezultat medical nefavorabil cu malpraxisul, deși legislația stabilește condiții clare pentru existența acestuia.
Invitat în podcastul psihologului dr. Remete Ancuța, medicul și avocatul specializat în drept medical Cristian Săvuș a explicat că malpraxisul reprezintă exclusiv răspunderea civilă a medicului și nu trebuie confundat cu răspunderea penală sau disciplinară. Totodată, specialistul atrage atenția că, în practică, unul dintre cei mai importanți factori care generează reclamații împotriva medicilor nu este neapărat actul medical în sine, ci lipsa unei comunicări eficiente cu pacientul: „Malpraxisul medical este definit în lege, este un termen legal, dar, contrar a ceea ce știe lumea, acoperă doar latura civilă a faptelor ilicite medicale. Practic, malpraxisul acoperă răspunderea pecuniară pentru deficiențele în acordarea asistenței medicale. Un medic poate fi urmărit în mai multe moduri pentru o faptă ilicită medicală: poate exista o plângere penală, o acțiune civilă prin care se solicită despăgubiri sau o cercetare disciplinară. Sunt forme diferite de răspundere.
Malpraxisul este definit doar în ceea ce privește latura civilă și presupune existența unei fapte ilicite prin care medicul încalcă regulile profesiei, produce un prejudiciu pacientului, iar între faptă și prejudiciu trebuie să existe o legătură de cauzalitate.
Prima și cea mai importantă cauză a plângerilor de malpraxis este deficitul de comunicare. Un medic care nu comunică foarte clar cu pacientul este mult mai expus riscului de a se confrunta cu o astfel de plângere. Din păcate, cei mai buni medici sunt adesea și cei care comunică mai puțin, nu pentru că nu își doresc, ci pentru că sunt extrem de solicitați și nu mai au timpul necesar. Mulți dintre clienții mei sunt medici foarte importanți, foarte apreciați profesional, care lucrează foarte mult și nu reușesc să acopere acest deficit de comunicare.
Nu este doar observația mea. Există studii care arată că și în țările occidentale majoritatea plângerilor privind malpraxisul medical izvorăsc din lipsa comunicării dintre medic și pacient.”
Explicațiile lui Cristian Săvuș aduc în prim-plan o problemă despre care se vorbește prea puțin în sistemul medical românesc. În condițiile în care medicii sunt suprasolicitați, consultațiile sunt limitate ca timp, iar presiunea asupra personalului medical este tot mai mare, comunicarea cu pacientul ajunge adesea pe plan secund. Tocmai această lipsă de dialog poate alimenta neînțelegeri, frustrări și, în final, litigii.
Mesajul specialistului este că prevenirea cazurilor de malpraxis nu ține doar de competența profesională a medicului, ci și de construirea unei relații bazate pe informare, transparență și încredere între medic și pacient. În multe situații, câteva minute dedicate explicațiilor pot preveni ani întregi de procese și conflicte în instanță.
Cine este Cristian Săvuș?
Cristian Săvuș este absolvent al Universității de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu Cluj, medic specialist în specialitatea Medicină Legală, apoi licențiat al Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, Facultatea de Drept, absolvent al unui curs de masterat al UMF cu tema Malpraxisul Medical. Din anul 2001 este avocat în Baroul Cluj, specializat pe domeniul dreptului medical, în special al malpraxisului medical, sub toate aspectele: civil, penal, administrativ-disciplinar și de dreptul muncii.
Este coautor al cărții „Culpa medicala si malpraxisul medical. Note de curs”.
Cine este Ancuța Remete?
Psiholog și psihoterapeut, cu formare și atestare în psihoterapie, psihologie clinică, psihologia muncii și organizațională, psihologia transporturilor, consiliere cognitiv-comportamentală, hipnoză ericksoniană și training parental. A obținut titlul de doctor în management și inginerie economică și a urmat specializări profesionale postuniversitare în domeniul auditului și managementului riscului.
Este vicepresedinte al ONG-ului „Susana pentru Învățare și Curiozitate”
