Cojocna pregătește investiții de zeci de milioane de euro. Anca Marcu: proiect de mobilitate de 30 de milioane, hub agroindustrial, parc industrial și centrală pe biomasă
Comuna Cojocna pregătește o nouă etapă de dezvoltare, în care proiectele clasice de infrastructură – asfaltări, pietruiri și modernizarea clădirilor publice – ar urma să fie completate de investiții majore în economie, energie și transport. Prezentă la o emisiune la Radio Someș, primarul Anca Marcu a anunțat că administrația lucrează simultan la hub-ul agroindustrial, o centrală pe biomasă în Cara, un nou parc industrial și, mai ales, la un proiect de mobilitate estimat la aproximativ 30 de milioane de euro. Acesta din urmă ar urma să lege mai bine satele comunei între ele, dar și Cojocna de Cluj-Napoca și de principalele axe rutiere din zonă.
Administrația din Cojocna încearcă să treacă de la intervențiile punctuale la proiecte care pot schimba pe termen lung modul în care funcționează comuna. Anca Marcu spune că, în paralel cu investițiile mari aflate în pregătire, continuă lucrările pe care locuitorii le resimt imediat: drumuri, accese către gospodării și modernizarea infrastructurii publice.
Proiectul de asfaltare a străzilor din Cojocna este deja unul aflat în derulare, fiind finanțat prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”. Documentele oficiale ale Consiliului Local confirmă continuarea investiției și actualizarea indicatorilor acesteia în 2026: „În afară de continuarea proiectului nostru de asfaltare și modernizare a drumurilor, pregătim pietruirile undeva pe toamnă și am rezolvat niște probleme care erau mai urgente în comună, niște pietruiri, niște alei, niște accese pentru oameni care au fost mai puțin băgați în seamă până acum”, a declarat Anca Marcu.
Căminele culturale din Cojocna și Boju, pe lista lucrărilor
Un alt șantier aflat în desfășurare este cel de la Căminul Cultural din Cojocna.
Primarul spune că administrația beneficiază în acest caz de sprijinul Consiliului Județean Cluj: „În același timp lucrăm la renovarea, reabilitarea Căminului Cultural din Cojocna. Ne finanțează, ne ajută Consiliul Județean Cluj, mai mulțumim odată conducerii pentru acest ajutor”, a spus Anca Marcu.
După finalizarea sau avansarea acestei intervenții, administrația vrea să mute echipele către Căminul Cultural din Boju: „După care așteptăm cu nerăbdare să ne mutăm la Căminul Cultural din localitatea Boju, pe care am promis că îl facem tot anul ăsta. Deci cam în două săptămâni ne apucăm de treabă și acolo”, a explicat primarul.
În paralel cu aceste lucrări, Primăria Cojocna a derulat în ultimul an și alte investiții în clădirile publice, între care reabilitarea grădiniței din Cara și a sediului administrației locale.
Hub-ul agroindustrial a intrat în etapa de evaluare
Una dintre investițiile pe care Anca Marcu le consideră strategice este hub-ul agroindustrial din Cojocna.
Proiectul a depășit deja mai multe etape administrative. În iunie 2026, documentația urbanistică a primit aviz favorabil, investiția fiind proiectată pe un teren de peste 2,8 hectare, în apropierea DJ161A. Valoarea prezentată atunci era de peste 27 de milioane de lei, finanțarea fiind prevăzută prin Programul Regional Nord-Vest 2021–2027.
Proiectul este gândit ca mai mult decât un simplu depozit agricol. Documentarea publică de până acum indică o capacitate de stocare de aproximativ 10.000 de tone, silozuri, uscătoare și facilități prin care producția agricolă să poată fi procesată local.
În iulie, Cojocna a fost vizitată inclusiv de reprezentanți ai Băncii Mondiale și ai ADR Nord-Vest, discuțiile fiind concentrate asupra dezvoltării unor centre agricole integrate și asupra viitorului hub.
Acum, potrivit Ancăi Marcu, proiectul a fost depus și se află în evaluare: „Unul am depus pentru hub-ul agro-industrial de care v-am vorbit deja în repetate rânduri și suntem în etapa de evaluare, dar cumva miza noastră sau, mă rog, întrebarea nu este dacă va fi în regulă sau nu la evaluare. Știm că este în regulă, este un proiect bine întocmit, însă vrem să știm dacă vom primi acel calificativ de excelență”, a declarat primarul.
Edilul este optimist în privința rezultatului: „Adică vom obține punctaj foarte mare pentru că este un proiect frumos și abia așteptăm să-l implementăm.”
Trebuie făcută însă distincția între optimismul administrației și etapele formale ale finanțării: proiectul este, potrivit declarației primarului, în evaluare, astfel că punctajul final și contractarea trebuie încă parcurse.
Anca Marcu: contract până la sfârșitul anului, lucrări din primăvară
Dacă evaluarea și clarificările vor fi finalizate conform calendarului estimat de administrație, Anca Marcu speră ca finanțarea să fie contractată până la sfârșitul lui 2026, iar lucrările să înceapă în primăvara anului viitor: „Acolo, după ce vom trece de etapa de clarificări, bineînțeles, vom încheia contractul până la sfârșitul anului și în primăvară ne apucăm de lucru, să vedem acele instalații frumoase, silozurile, uscătoarele, să punem în funcție tot ceea ce trebuie ca să meargă bine”, a spus primarul.
Miza economică este importantă pentru o comună cu o suprafață agricolă mare. Conceptul prezentat anterior de administrație urmărește ca o parte mai mare din valoarea produselor agricole să rămână în comunitate: cerealele să poată fi uscate și depozitate local, iar ulterior să fie dezvoltată inclusiv componenta de procesare.
Trei noi proiecte pregătite prin ADR Nord-Vest
Hub-ul agroindustrial nu este însă singurul proiect economic anunțat de administrație.
Anca Marcu spune că Primăria Cojocna a depus fișe pentru finanțarea documentațiilor tehnico-economice aferente altor trei investiții, prin ADR Nord-Vest, iar acestea s-ar fi clasat foarte bine în etapa respectivă.
Prima dintre ele este o centrală pe biomasă în localitatea Cara: „Este vorba de acel SACET, acea centrală pe biomasă în localitatea Cara, proiect care ne apucăm deja de partea tehnică ca să putem să-l ducem la bun sfârșit cât mai repede”, a declarat Anca Marcu.
Un astfel de proiect ar introduce în strategia comunei și componenta de producție locală și eficientizare energetică, pe lângă investițiile deja realizate pentru reducerea consumului. Spre exemplu, administrația a contractat anterior și etapa a doua a modernizării iluminatului public, cu o finanțare nerambursabilă de până la 999.719 lei pentru 289 de corpuri LED.
Un nou parc industrial pe patru hectare
A doua direcție este economică și completează hub-ul agroindustrial.
Primăria a identificat, potrivit Ancăi Marcu, patru hectare de teren pentru dezvoltarea unui parc industrial: „Un proiect de parc industrial, altul decât cel agricol, pentru care am identificat o suprafață de 4 hectare de teren, finanțat tot prin ADR Nord-Vest, ne apucăm de lucru și acolo”, a explicat primarul.
Poziționarea este importantă: noua investiție ar urma să fie dezvoltată în apropierea hub-ului agroindustrial: „Locația este în apropierea hub-ului, deci vom merge undeva să facem o zonă industrială mai complexă”, spune Anca Marcu.
Dacă ambele investiții vor ajunge la implementare, comuna ar putea concentra în aceeași zonă două componente economice diferite: una dedicată agriculturii, depozitării și procesării, iar cealaltă destinată unor activități industriale mai largi.
Proiectul de 30 de milioane de euro: transport electric și noi legături între sate
Cea mai mare investiție despre care a vorbit Anca Marcu este însă proiectul de mobilitate, pe care îl estimează la aproximativ 30 de milioane de euro.
Planul este amplu: transport public intern, conexiuni cu municipiul Cluj-Napoca, microbuze și autobuze electrice, asfaltări, noi coridoare de mobilitate, legături către drumurile județene și naționale, piste pentru biciclete și parcări: „Un proiect foarte mare pentru care m-am bucurat enorm, proiectul de mobilitate urbană, care presupune atât rețele de transport intern, cât și rețele de transport cu municipiul, de microbuze și autobuze electrice, asfaltări bineînțeles, crearea de rute noi de mobilitate, de coridoare de mobilitate”, a explicat primarul.
Pentru administrația din Cojocna, una dintre marile mize este scoaterea din izolare a satelor și zonelor care au conexiuni mai dificile.
Anca Marcu a indicat explicit situația Boșu Cătun, unde proiectul de mobilitate ar trebui să fie complementar asfaltării drumurilor: „Cred că este printre singurele șanse pe care le avem în perioada următoare de a conecta satele care au rămas izolate, pe lângă asfaltările de care au nevoie satele Boșu Cătun, să aibă și rețea de transport care se apropie de sat”, a declarat aceasta.
Legături către drumurile județene și naționale
Proiectul este conceput astfel încât investițiile locale să nu se oprească la limita fiecărui sat.
Administrația vrea să creeze conexiuni către drumurile județene și naționale și să lege diferitele localități de principalele culoare de transport: „Să facem legături cu toate acele drumuri care sunt de interes pentru noi pentru circulație, cu DJ-uri, cu drumuri naționale, să legăm și să dezvoltăm comuna pe aceste rute de mobilitate”, a explicat Anca Marcu.
Este, practic, o schimbare de abordare: asfaltarea unui drum rămâne importantă, dar este integrată într-un sistem care trebuie să permită deplasarea mai ușoară între sate și către marile centre din apropiere.
De la gară la Băile Cojocna cu bicicleta
Componenta de mobilitate alternativă ocupă și ea un loc important în proiect.
Primarul vorbește despre realizarea unor piste de biciclete care să conecteze inclusiv gările de Băile Cojocna, astfel încât un turist să poată continua deplasarea către zona balneară fără autoturism: „Bineînțeles, piste de biciclete care vor fi și ele gândite în așa fel încât, de exemplu, de la gările comunei să se poată merge spre băi, inclusiv pe rute ciclistice de biciclete, dar și parcări care să ne permită să lăsăm mașina și să luăm bicicleta”, a declarat Anca Marcu.
Componenta turistică se înscrie și într-o strategie mai largă. Cojocna conduce OMD „Drumul Sării”, structură care reunește șase comune și actori locali și care urmărește dezvoltarea turismului și accesarea de finanțări pentru valorificarea resurselor zonei.
Anca Marcu: „Știu că pentru locuitor cel mai important este drumul, asfaltul, legăturile”
Deși proiectul de mobilitate include transport electric și infrastructură velo, primarul spune că prioritățile imediate ale locuitorilor sunt mult mai simple.
„Oricum știu că pentru locuitor cel mai important este drumul, asfaltul, legăturile, așa că pe astea ne vom axa”, afirmă Anca Marcu.
Valoarea estimată anunțată de edil este una foarte mare pentru dimensiunea unei comune: 30 de milioane de euro.
Calendarul este însă unul pe termen mediu.
„Este un proiect de 30 de milioane de euro pe care ne grăbim să-l implementăm, însă nu va fi nici anul viitor, probabil în următorul, în 2028, după licitații și după semnări de contracte vom putea să începem implementarea acestui proiect major, probabil cel mai mare proiect din comună”, a declarat primarul.
Prin urmare, 2028 este în acest moment o estimare a administrației, dependentă de finanțare, proceduri, contractare și licitații, nu o dată certă pentru începerea lucrărilor.
Cojocna vrea legături de transport cu Cluj-Napoca și o rută turistică spre Turda
Un proiect de asemenea dimensiune nu poate fi realizat exclusiv în interiorul granițelor administrative ale comunei.
Anca Marcu spune că au fost necesare protocoale de colaborare cu alte administrații, iar pentru sprijinul primit i-a mulțumit primarului municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, și primarului municipiului Turda, Cristian Matei.
„Îi mulțumesc domnului primar Emil Boc în primul rând pentru protocolul care ne permite să legăm municipiul de Cojocna, dar și domnului Cristian Matei”, a spus Anca Marcu.
În relația cu Turda, obiectivul este și unul turistic.
„Avem niște rute importante pe care vrem să le facem, o legătură turistică pe care vrem să o facem cu Turda între Salină și noi”, a explicat edilul.
O asemenea conexiune ar pune în relație două resurse turistice importante ale zonei: Salina Turda și Băile Cojocna.
„Au fost niște pietre de moară”
În intervenția de la Radio Someș, Anca Marcu a ținut să sublinieze că pregătirea proiectelor a presupus și deblocarea unor proceduri care nu puteau fi rezolvate exclusiv de administrația locală.
Edilul le-a mulțumit pentru sprijin, între alții, lui Marcel Boloș, Emil Boc, Cristian Matei, prefectului județului Cluj și europarlamentarului Daniel Buda, afirmând că ajutorul instituțional a fost important pentru avansarea documentațiilor și protocoalelor.
„Ne bucurăm de aceste proiecte, dar au fost niște pietre de moară pe care, dacă nu ne-a ajutat cineva să le ridicăm, nu puteam nici să le ocolim cumva”, a sintetizat primarul.
Dincolo de optimismul administrației, proiectele se află în etape diferite și trebuie privite separat: unele lucrări sunt deja în execuție, hub-ul agroindustrial este, potrivit primarului, în evaluare, iar centrala pe biomasă, parcul industrial și proiectul major de mobilitate sunt încă în faze de pregătire și documentație.
Direcția anunțată de Primăria Cojocna este însă una ambițioasă: drumuri și transport pentru conectarea satelor, procesarea producției agricole în comună, o nouă zonă industrială, energie din biomasă și legături mai puternice cu Cluj-Napoca și Turda.
Dacă proiectul de mobilitate de 30 de milioane de euro va ajunge la finanțare și execuție în parametrii anunțați, acesta ar deveni, după cum spune chiar Anca Marcu, cea mai mare investiție derulată până acum în comuna Cojocna.
