Clujeanul din spatele celui mai mare concurs de robotică din Europa: Adrian Gașpar, de la Huedin la vicecampion mondial la sumo robotic

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Clujul are oameni excepționali ale căror performanțe sunt prea puțin cunoscute acasă. Un asemenea exemplu este Adrian Gașpar, originar din Huedin, inginer electronist, constructor de roboți și unul dintre oamenii care au transformat Robochallenge România dintr-un concurs cu aproximativ 20 de roboți într-o competiție internațională care a depășit 1.200 de roboți. În paralel cu activitatea profesională în domeniul microelectronicii, Gașpar a coordonat echipa Flex și a ajuns pe podiumul mondial al sumo-ului robotic din Japonia.

Numele lui Adrian Gașpar este legat de Robochallenge încă de la începuturile competiției. A început să construiască roboți pentru concursuri în 2007, participând la probe precum Football, Mini Sumo și Mega Sumo, iar din 2012 a coordonat Flex Team, fiind implicat inclusiv în proiectarea mecanică și implementarea roboților. În plan profesional, Gașpar este inginer electronist, activitatea sa fiind legată de proiectarea fizică a circuitelor integrate și microcontrolerelor.

În același timp, a contribuit decisiv la dezvoltarea Robochallenge. Evoluția concursului este spectaculoasă: de la aproximativ 20 de roboți și o singură probă în 2008, la 409 roboți, 107 echipe din zece țări și 13 probe în 2017. În 2019, competiția depășise 500 de roboți anual și atrăgea concurenți din peste 15 țări, în 2023 ajunsese la aproximativ 650 de roboți, iar ediția din 2025 a trecut de 1.200 de roboți și participanți din aproximativ 30 de țări. Robochallenge a devenit astfel cea mai mare competiție de robotică de acest tip din Europa și una dintre puținele din lume care au depășit pragul de 1.000 de roboți.

De la Huedin pe podiumul mondial al roboticii

Adrian Gașpar nu s-a limitat însă la rolul de organizator. A intrat el însuși în competițiile internaționale, iar rezultatele obținute de echipa Flex au dus România pe podiumurile unor concursuri extrem de puternice. La All Japan Robot-Sumo Tournament, desfășurat la Tokyo, echipa românească s-a clasat pe locul al doilea, într-o competiție cu 120 de roboți din 25 de țări. Robotul autonom Cheetah a devenit vicecampion mondial la categoria Mega Sumo. Parcursul profesional public al lui Gașpar consemnează locuri secunde mondiale în 2016 și 2018, dar și titluri europene în 2017 și 2018.

Performanța este cu atât mai interesantă cu cât acești roboți sunt adevărate concentrări de tehnologie. La Mega Sumo, un robot poate avea maximum 20 × 20 de centimetri și 3 kilograme, iar Cheetah a fost construit din materiale precum aluminiu, titan și fibră de carbon. În categoria autonomă, după începerea luptei, robotul trebuie să detecteze adversarul prin senzori și să ia singur deciziile necesare pentru a-l împinge în afara ringului. Practic, mecanica, electronica și programarea trebuie să funcționeze perfect împreună într-o mașină de numai câteva kilograme.

Performanțele au continuat și acasă. La Robochallenge 2018, echipa Flex, formată din Adrian Gașpar, Teodor Roșca și Cristina Teodorescu, a obținut cu robotul Shreddinger locul al treilea la Mega Sumo, într-o probă câștigată atunci de o echipă din Mexic.

Robotica, o școală pentru viitorii ingineri

Dincolo de medalii și clasamente, Adrian Gașpar privește robotica în primul rând ca pe un instrument educațional. El a descris roboții drept „o adevărată platformă de învățare”, pentru că realizarea lor îi obligă pe elevi și studenți să combine programarea cu electronica, mecanica și lucrul în echipă. La Robochallenge au ajuns să participe inclusiv copii de 9–10 ani, iar pentru mulți dintre concurenți experiența acumulată în timpul construcției unui robot poate deveni primul pas către o carieră în inginerie.

Gașpar insistă în mod special asupra importanței hardware-ului într-o perioadă în care foarte mulți tineri sunt atrași aproape exclusiv de programare. „Toți se duc pe programare, dar cineva trebuie să facă și partea hardware, trebuie să faci și un chip. Tot softul se ține pe un hardware”, explica inginerul. Este, de fapt, chiar filosofia parcursului său profesional: electronica, proiectarea circuitelor și construirea efectivă a unor mașini capabile să funcționeze în lumea reală.

În mai puțin de două decenii, proiectul în care Adrian Gașpar s-a implicat a crescut de la aproximativ 20 la peste 1.200 de roboți, iar echipa sa a ajuns de două ori pe locul secund mondial și a cucerit titluri europene. Din Huedin până în ringurile de sumo robotic din Tokyo, povestea lui Adrian Gașpar este una dintre acele povești clujene care merită cunoscute: un inginer care nu s-a mulțumit să construiască roboți performanți, ci a contribuit la construirea unei comunități în care sute de tineri descoperă, prin competiție, ce înseamnă cu adevărat ingineria.

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google