Călin Cozma contestă direcția AUR și lansează „Manifestul de la Cluj”
O nouă fisură apare în interiorul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), odată cu lansarea publică a unui document semnat de Călin Cozma, fost candidat al formațiunii la Primăria Cluj-Napoca și cunoscut om de afaceri local. Intitulat „Manifestul de la Cluj”, textul reprezintă un apel ferm și asumat pentru reformă internă și revenirea la valorile autentice ale partidului.
În manifest, Cozma trage un semnal de alarmă privind îndepărtarea AUR de la principiile fondatoare, criticând derapajele de discurs, izolarea ideologică și radicalizarea unei părți din conducerea actuală a formațiunii.
„Noi, semnatarii acestui manifest, membri și susținători ai valorilor autentice care au stat la baza înființării partidului AUR – Alianța pentru Unirea Românilor – ne exprimăm cu fermitate îngrijorarea față de direcția actuală în care se îndreaptă această formațiune politică.” arată Cozma.
Călin Cozma își exprimă nemulțumirea față de derapajele de discurs și comportament din partea unor membri ai conducerii AUR, susținând că partidul riscă să își piardă identitatea și credibilitatea: „AUR se îndepărtează de valorile fondatoare, de cei patru piloni care au dat identitate și forță acestui partid: familia, națiunea, credința și libertatea.”
Apel la responsabilitate și unitate
În manifest, Cozma atrage atenția asupra nevoii urgente de reformare internă și de reîntoarcere la spiritul fondator: un partid al unificării, al dialogului, al valorilor culturale și al democrației participative: „AUR pe care îl știm noi nu este un partid pentru cetățeni de mâna a doua. Dimpotrivă. Este un partid cu mulți oameni culți, implicați activ în viața culturală a țării și a cetății.”
Criticând polarizarea și radicalismul promovat de o parte din conducerea actuală, Cozma pledează pentru un naționalism demn, deschis, intelectual și profund responsabil: „Naționalismul autentic nu este o armă a urii, ci un liant al identității naționale, un ideal care trebuie să unească și să inspire, este un apanaj și al elitelor, al intelectualilor, profesorilor, cercetătorilor, oamenilor de cultură.”
Poziție față de criza post-electorală
Manifestul atinge și tema tensiunilor apărute după alegeri, cu referiri directe la retorica folosită în spațiul public de lideri ai AUR și contestarea procesului democratic: „Așa este, am fost cu toții martorii unui proces profund nedemn și nedemocratic și așa este, dovezile pentru anularea alegerilor nu au venit nici astăzi. Dar între timp, poporul a ales și democrația trebuie să continue.”
El denunță transformarea suveranismului într-un pretext pentru excese și diviziune, pledând pentru o Românie unită și demnă, care își construiește viitorul prin dialog și cooperare, nu prin resentimente și izolare.
Un mesaj din inima Ardealului: „Din inima Ardealului de la Cluj transmitem un mesaj limpede, clar și concis: nu credem în divizarea socială, nu credem în dihotomii false între „noi” și „ceilalți”, credem în UNIREA ROMÂNILOR, nu în separarea lor.”
Călin Cozma încheie apelul său cu o pledoarie pentru reîntoarcerea AUR la spiritul care a inspirat numele partidului – un ideal de unitate națională și responsabilitate colectivă: „Numele partidului – Alianța pentru Unirea Românilor – trebuie să fie mai mult decât un slogan. Trebuie să fie o misiune aflată sub stindardul păcii, nu al revoluțiilor de mucava. România are nevoie de un AUR viu, credibil, deschis, un AUR al tuturor românilor, un AUR care unește.”
