AUR Cluj, replică dură pentru Csoma Botond: „Nu etichetele câștigă încrederea oamenilor”
O declarație a liderului grupului parlamentar UDMR din Camera Deputaților, clujeanul Csoma Botond, prin care acesta exclude orice colaborare politică cu AUR, a generat o reacție amplă și dură din partea filialei clujene a partidului condus de George Simion. Secretarul general al AUR Cluj, Mihai Curteanu, a publicat un răspuns extins, în care acuză parlamentarul UDMR de „propagandă ieftină” și de folosirea etichetelor în locul dialogului politic real.
Contextul: blocajul guvernamental și „liniile roșii” ale partidelor
Disputa se înscrie în contextul mai larg al crizei politice prelungite din România, unde formarea unui nou guvern rămâne blocată de aproape patru luni, de la căderea precedentului cabinet condus de Ilie Bolojan, în urma unei moțiuni de cenzură depuse de PSD împreună cu AUR. Într-o declarație acordată Știripesurse.ro, Csoma Botond a explicat că nu întrevede, cel puțin deocamdată, o soluție pentru formarea unei noi majorități parlamentare, respingând totodată ideea unui premier independent, pe care îl consideră lipsit de autoritate în fața partidelor politice.
În acest context, liderul deputaților UDMR a ținut să clarifice poziția formațiunii sale față de o eventuală colaborare cu forțele suveraniste: „Singura noastră linie roșie e AUR-ul și ceilalți independenți care provin din anumite partide suveraniste șovine. Noi nu dorim să avem legături politice cu asemenea persoane”, a declarat Csoma Botond. Întrebat dacă această „linie roșie” vizează doar prezența AUR într-un eventual guvern sau se extinde și la susținerea prin vot a unui cabinet din afara Parlamentului, parlamentarul UDMR a răspuns evaziv, precizând că este vorba despre o opinie personală, care urmează să fie discutată la nivelul partidului: „Nu pot să mă pronunț acum. E o nuanță. Cel puțin, în nume personal, eu așa aș crede, dar nu vă pot confirma, pentru că trebuie să discutăm în partid aspectul ăsta”.
Nu este prima ocazie în care liderul UDMR folosește un limbaj tranșant la adresa AUR. În luna mai, Csoma Botond declarase, într-un interviu acordat RFI, că PSD a greșit inițiind moțiunea de cenzură împreună cu „partidul extremist AUR”, iar în iulie a avertizat că disputele dintre PSD și PNL nu fac decât să crească AUR-ul și extremismul, cerând celor două partide să renunțe la „liniile roșii” din negocierile pentru formarea guvernului.
Răspunsul dur al AUR Cluj
Reacția lui Mihai Curteanu, secretar general al AUR Cluj, a venit rapid și pe un ton confruntativ. Pornind de la calitatea de parlamentar de Cluj a lui Csoma Botond, Curteanu a subliniat convețuirea istorică dintre români și maghiari în regiune: „Având în vedere că domnul Botond este parlamentar de Cluj, ar fi trebuit să cunoască foarte bine realitatea: românii și maghiarii au trăit împreună, au muncit împreună și au construit împreună comunități în care trăim astăzi.”
Nucleul criticii formulate de liderul AUR Cluj vizează folosirea termenului „șovin” pentru a caracteriza electoratul și reprezentanții partidului: „Tocmai de aceea, afirmația complet iresponsabilă potrivit căreia «nu vrem să avem de-a face cu AUR și independenții din partide suveraniste șovine» ridică grave semne de întrebare asupra interesului politic (…) al domnului Botond.” Curteanu a mers mai departe, sugerând că eticheta ar fi folosită cu un scop electoral: „încerci să pui o etichetă (…) poate mai culegi ceva electoral, că electoratul l-ați dezamăgit demult.“
Mesajul continuă pe un ton ironic, prin care Curteanu răspunde punct cu punct acuzațiilor implicite aduse de parlamentarul UDMR: „Aveți o problemă cu ceea ce propune AUR? (…) Nu vă place o anumită politică? (…) Considerați că am greșit? Da, suntem vinovați, iubim România și pe români.” Liderul AUR Cluj a acuzat totodată o repetiție a acestui tip de discurs din partea lui Botond, pe care îl califică drept „un argument manipulativ”: „Am observat că nu e prima dată când uzitați de astfel de termeni (…) observ că această nefericită greșeală începe să se transforme într-un argument manipulativ.”
„Nu inventăm dușmani”: pledoaria pentru dialog direct cu cetățenii
O parte semnificativă a mesajului lui Curteanu este dedicată descrierii propriei abordări politice, prezentată în contrast cu discursul liderului UDMR. Potrivit secretarului general AUR Cluj, partidul nu face din etnie un criteriu de selecție a interlocutorilor: „Când ieșim pe stradă, nu îi întrebăm pe oameni ce etnie au înainte să îi ascultăm, îi întrebăm ce probleme au (…) și ce să vezi, chiar și cu maghiari.”
Curteanu identifică în discursul lui Botond un tipar retoric pe care îl consideră caracteristic clasei politice tradiționale, bazat pe etichetare și evitarea dezbaterii reale: „Sunt șovini. Sunt extremiști. Nu avem ce discuta cu ei. (…) Nu răspundem la întrebări, nu discutăm despre problemele oamenilor, nu intrăm în dezbatere, îi declarăm pe ceilalți indezirabili și considerăm subiectul închis.” Răspunsul liderului AUR Cluj este tranșant: „Ei bine, nu este închis.”
Mesajul se încheie cu un avertisment adresat parlamentarului UDMR și, implicit, clasei politice pe care Curteanu o asociază cu un stil politic „de rit vechi”: „AUR nu va dispărea pentru că un parlamentar declară că nu vrea să aibă de-a face cu noi (…) nu vom cere voie nimănui pentru a reprezenta oamenii care ne-au acordat încrederea.” Formularea finală a mesajului rezumă întreaga poziție a AUR Cluj: „NU ETICHETELE CÂȘTIGĂ ÎNCREDEREA OAMENILOR, FAPTELE O CÂȘTIGĂ.”
O dispută care reflectă fractura mai amplă a politicii românești
Schimbul de replici dintre Mihai Curteanu și Csoma Botond ilustrează o tensiune mai amplă din peisajul politic românesc actual, marcat de patru luni de blocaj guvernamental și de dificultatea partidelor tradiționale de a găsi o formulă de guvernare care să excludă simultan atât extremele, cât și rivalitățile dintre PSD și PNL. Poziția UDMR, care își asumă în mod repetat rolul de „gardian” al liniei pro-europene și anti-extremiste în negocierile de guvernare, se lovește de o contra-narațiune tot mai vocală din partea AUR, care se prezintă drept singura forță politică dispusă la dialog direct cu cetățenii, dincolo de aparatele de partid.
Rămâne de văzut dacă acest schimb de acuzații va rămâne un episod izolat sau se va transforma într-o temă recurentă a campaniei de comunicare a celor două formațiuni, într-un moment în care formarea unui nou guvern continuă să depindă, în bună măsură, de exact aceste „linii roșii” pe care partidele refuză, deocamdată, să le renunțe.
