A fost inaugurat noul Centru de Neurochirurgie din Cluj! Lăpușan: „Este un pas istoric pentru medicina românească!”
Finalizarea Centrului de Neurochirurgie și Patologie Cerebro-Vasculară de la Cluj-Napoca a adus în prim-plan nu doar echipa medicală care va activa în noul sediu, ci și traseul administrativ și politic parcurs de proiect, de la semnarea contractului de finanțare până la inaugurare. Fostul ministru al Sănătății, prof. Alexandru Rafila, care a semnat contractul de finanțare al proiectului în martie 2023, și deputatul de Cluj Remus Lăpușan au marcat momentul prin mesaje publice în care au detaliat parcursul investiției și au adus mulțumiri celor implicați.
O finanțare de 240 de milioane de lei, semnată în 2023
Potrivit precizărilor lui Alexandru Rafila, finanțarea totală a proiectului se ridică la 240 de milioane de lei, bani proveniți din fonduri europene, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Contractul de finanțare a fost semnat în luna martie a anului 2023, atunci când Rafila deținea funcția de ministru al Sănătății, marcând startul oficial al unui proces care avea să dureze mai bine de trei ani, până la finalizarea și inaugurarea propriu-zisă a centrului.
Dincolo de suma investită, fostul ministru a detaliat parametrii tehnici ai noii construcții: o suprafață construită de 8.675 de metri pătrați, 105 paturi, șase săli de operație și o sală hibridă, un compartiment dedicat chirurgiei pediatrice, spații pentru imagistică și recuperare, precum și un amfiteatru pentru cursuri medicale, cu o capacitate de aproximativ 120 de locuri. „Dincolo de datele tehnice impresionante (…) vorbim despre un proiect care poate schimba semnificativ capacitatea de tratare a cazurilor complexe de neurochirurgie și, în special, a patologiei neurovasculare și a accidentului vascular cerebral”, a declarat Rafila.
„Un spital nu se construiește printr-o singură semnătură”
În mesajul său, Alexandru Rafila a insistat asupra caracterului colectiv al reușitei, subliniind că succesul unui asemenea proiect depinde de contribuția mai multor categorii de actori instituționali și profesioniști: „Un spital nu se construiește printr-o singură semnătură. În spatele unei investiții de o asemenea anvergură stau echipele Ministerului Sănătății, ale autorităților locale și ale Spitalului Județean de Urgență Cluj-Napoca, medicii și specialiștii care definesc nevoile medicale, proiectanții, constructorii, furnizorii de echipamente.”
Fostul ministru a adus mulțumiri speciale profesorului Ioan Ștefan Florian, șeful Secției de Neurochirurgie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj, precizând că ideea proiectului îi aparține medicului încă de acum două decenii: „Îi mulțumesc profesorului Ștefan Florian pentru contribuția deosebită în realizarea proiectului pe care l-a imaginat în urmă cu 20 de ani!” Rafila a subliniat, de asemenea, beneficiile pe care noul centru le va aduce nu doar pacienților, ci și tinerilor medici aflați la început de carieră, în specialitățile neurochirurgie, neurologie, radiologie intervențională și ATI (anestezie și terapie intensivă).
Legătura cu Strategia Națională pentru Bolile Cerebro-Vasculare
Un detaliu remarcat de Rafila este coincidența temporală și geografică dintre acest proiect și un alt demers legat de sănătatea publică: cu trei ani în urmă, tot la Cluj-Napoca, fusese lansată Strategia Națională pentru Bolile Cerebro-Vasculare. Potrivit fostului ministru, noul centru clujean devine acum un pilon de referință pentru punerea în practică a acestei strategii, urmând să funcționeze ca nucleu al unei rețele naționale destinate acordării de asistență medicală înalt specializată pacienților cu accident vascular cerebral (AVC) și alte afecțiuni neurologice complexe.
Bilanțul PNRR în infrastructura spitalicească
Rafila a plasat inaugurarea de la Cluj într-un context mai amplu, oferind un bilanț al investițiilor spitalicești realizate la nivel național prin fonduri europene. Potrivit acestuia, România a finalizat până în prezent opt spitale prin PNRR, alte nouă proiecte începute prin PNRR urmând să fie finalizate prin Programul Operațional Sănătate. La acestea se adaugă trei spitale regionale de urgență, aflate în diverse stadii de execuție la Cluj-Napoca, Craiova și Iași, precum și trei centre pentru marii arși, la Timișoara, Târgu Mureș și București.
Fostul ministru a folosit acest bilanț pentru a atrage atenția asupra unei probleme structurale pe care o consideră esențială pentru viitorul investițiilor din sănătate: birocrația excesivă. „Trebuie să flexibilizăm legislația pentru viitor, astfel încât să putem folosi cât mai eficient banii europeni! Acum, adesea, procedurile administrative durează mai mult decât construcția propriu-zisă”, a scris Rafila, adăugând că dezvoltarea României depinde în mod direct de o asemenea schimbare legislativă. Mesajul s-a încheiat cu mulțumiri adresate colaboratorilor din Ministerul Sănătății, precum și actualului ministru interimar, Cseke Attila, căruia Rafila i-a recunoscut meritul de a fi asigurat continuitatea administrativă și modificările legislative necesare finalizării proiectelor PNRR din domeniul sanitar.
Remus Lăpușan: „Pas istoric pentru medicina românească”
Deputatul de Cluj Remus Lăpușan a transmis, la rândul său, un mesaj de felicitare cu ocazia finalizării centrului, pe care l-a descris drept un moment de referință pentru sistemul medical din România: „Pas istoric pentru medicina românească: Centrul de Neurochirurgie și Patologie Cerebro-Vasculară a fost finalizat!”
Parlamentarul a subliniat impactul practic al noii infrastructuri pentru pacienți, punând accentul pe tehnologia de ultimă generație și pe standardul intervențiilor care vor putea fi realizate în noul centru: „Un proiect care înseamnă tehnologie de ultimă generație, intervenții complexe realizate la cele mai înalte standarde și, mai ales, o șansă în plus pentru pacienți.” Lăpușan a adresat mulțumiri speciale profesorului Ioan Ștefan Florian, pentru „viziunea, perseverența și implicarea extraordinară” de care acesta a dat dovadă, precum și fostului ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, și lui Alexandru Rafila, pentru contribuția lor la realizarea și finalizarea proiectului.
Deputatul a încheiat mesajul printr-o felicitare adresată tuturor celor implicați în transformarea proiectului în realitate: „Felicitări medicilor, echipelor medicale și tuturor celor care au contribuit la transformarea acestei viziuni în realitate! Un nou capitol pentru neurochirurgia românească și o nouă șansă pentru pacienți.”
Un proiect cu multiple paternități politice asumate
Mesajele celor doi oficiali conturează imaginea unui proiect care a traversat mai multe mandate ministeriale și cicluri politice, de la momentul semnării contractului de finanțare, în 2023, sub mandatul lui Alexandru Rafila, până la finalizarea sa sub mandatul interimar al lui Cseke Attila. Această continuitate administrativă, subliniată explicit de Rafila în propriul mesaj, este prezentată de ambii oficiali drept un exemplu al modului în care proiectele de infrastructură medicală de anvergură pot fi duse la bun sfârșit doar prin colaborare susținută pe termen lung, dincolo de schimbările din fruntea instituțiilor centrale.
