Florin Gliga: Administrația locală și realitatea demografică – dincolo de retorică
Din nou o ședință de Consiliu Local în Cluj-Napoca și din nou declarații retorice care combină nevoi naționale agreate de partidele din coaliție, susținute în special de PNL prin președintele său Ilie Bolojan, cu abordarea unor partide prin reprezentanții lor în Consiliul Local. Această abordare nu se bazează pe nevoile reale din Cluj-Napoca, ci pe citate care să sune puternic, fără a spune neapărat ceva concret.
Nevoile din Cluj-Napoca, la fel ca în alte orașe mari, nu dispar, ci se amplifică pe măsura emergenței accentuate a acestor centre urbane. Pentru a fi mai explicit, expun câteva realități pe care și partidele din opoziție le cunosc, dar pe care nu le exprimă sau chiar încearcă să le ascundă, dacă nu servesc atacurilor împotriva administrației PNL, așa cum s-a întâmplat și astăzi în plenul Consiliului Local.
Realitatea din teren versus statistica oficială.
Orașele mari, prin anvergura activității efervescente, atrag cetățeni din toate colțurile țării, din alte orașe și comune, care se stabilesc în Cluj-Napoca și în localitățile limitrofe pentru a-și construi o viață aici. Știm cu toții de ce aleg acest drum. Până la definitivarea unei situații personale stabile, mulți dintre concetățenii, prietenii sau colegii noștri, deși trăiesc de facto în Cluj-Napoca, își mențin rezidența în localitatea de origine. Acesta este un lucru absolut firesc.
În schimb, nevoile lor de zi cu zi se manifestă în Cluj-Napoca. Este normal să fie așa, deoarece aici trăiesc, aici muncesc și aici produc plusvaloare.
Deficiențele criteriilor actuale de reformă.
Reforma statului prin măsurile adoptate de Guvern ignoră, deocamdată, nevoile de administrație ale orașelor cu emergență accentuată. Criteriile actuale pun în deficit aceste orașe deoarece, prin prisma recensământului și a rezidenței scriptice, o persoană stabilită în Cluj-Napoca sau în alte orașe mari are nevoie de servicii administrative în localitatea de domiciliu real. Implicit, acest flux reprezintă un minus de resurse pentru orașele de reședință și un avantaj artificial, atât administrativ cât și financiar, pentru localitățile de origine unde nevoia s-a diminuat.
Indiferent că vorbim de București, Iași, Cluj-Napoca, Timișoara, Constanța, Brașov sau Craiova, situația este similară. Nivelul de creștere de facto al nevoilor este de ordinul zecilor de mii de persoane pentru fiecare dintre aceste centre.
Necesitatea unei reforme adaptate cetățeanului.
Reforma administrației în România este obligatorie și vreau să cred că acesta este doar începutul. Procesul trebuie să continue cu recalibrarea administrației în funcție de nevoile reale. Atât cheltuielile statului pentru administrația locală, cât și politicile publice trebuie să urmeze cetățeanul și nevoile lui actuale, nu evidențe statistice depășite care justifică structuri administrative mari acolo unde populația a scăzut.
Creșterile accentuate datorate dezvoltării unor orașe aduc cu sine probleme sociale complexe, care depășesc statisticile oficiale. Cluj-Napoca poate fi un studiu de caz și un exemplu pentru felul în care a gestionat dimensionarea administrației.
Posturile vacante, desființate prin actuala legislație, nu au apărut din senin, ci sunt rezultatul unei gestionări active, prin care s-a urmărit utilizarea eficientă a resursei bugetare, fără a ocupa posturi doar pentru că legea permitea acest lucru.
Reamintesc colegilor din opoziție că sunt, la rândul lor, administratori ai orașului Cluj-Napoca.
Deciziile și măsurile pe care le susțin sau nu,trebuie să îi vizeze atât pe rezidenții statistici, cât și pe cei care locuiesc aici fără a avea încă actele actualizate, precum și întreaga zonă metropolitană.
Vă îndemn să urmăriți înregistrarea video a ședinței Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca și să analizați dezbaterea si pozițiile în raport cu realitățile din oraș:
Despre Florin Gliga
Florin Gliga este expert contabil, manager și antreprenor, cu o vastă experiență în domeniul economic și administrativ. Absolvent al Facultății de Științe Economice din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, el a deținut de-a lungul carierei funcții de conducere în companii importante precum Unimet CUG, Chimcomplex Borzești, Combinatul de Celuloză și Hârtie Dej, Armătura Cluj, Clujana și Direcția Regională de Poștă Cluj. În prezent, Florin Gliga își desfășoară activitatea și în sfera administrației publice locale, în calitate de consilier local al municipiului Cluj-Napoca, din partea PNL.
