În timp ce americanii vor să cucerească spațiul iar chinezii vor să reproducă energia Soarelui pe Pământ, prin fuziune nucleară, Baroul Cluj merge la urne… fizic
Anul 2026. Americanii se chinuie să cucerească spațiul, chinezii vor să reproducă energia Soarelui pe Pământ, prin fuziune nucleară, iar inteligența artificială scrie cod și face chiar diagnostic medical. În acest context futurist, cea mai liberală profesie din România reușește o performanță rară: o întoarcere spectaculoasă în timp.
Acolo pare să se fi oprit tehnologia când vine vorba despre alegerile de la Baroul Cluj, care se vor desfășura, cu solemnitate și tradiție, fizic, nu online.
Decizia a stârnit inevitabil întrebări. Nu neapărat pentru că votul fizic ar fi o tragedie civilizațională, ci pentru că vorbim despre o profesie care, teoretic, ar trebui să fie printre cele mai deschise la modernizare, digitalizare și proceduri eficiente.
Cu atât mai mult cu cât data alegerilor este 17 martie, într-o zi de marți.
Or, în acea zi există o posibilitate destul de mare ca un avocat din Cluj să nu fie neapărat disponibil pentru o excursie electorală până la urne. Ar putea fi, de exemplu, într-o sală de judecată din Galați, poate într-un termen de dimineață la Suceava, sau pur și simplu într-o instanță din alt colț al țării.
Prin urmare, întrebarea apare aproape natural: cine a dorit această formă de alegeri care nu stimulează prezența la vot, ci, dimpotrivă, pare să o inhibe?
Subiectul a fost discutat și în cadrul emisiunii Horia Nasra Show, unde invitați au fost doi dintre candidații la alegerile Baroului Cluj: Victor Rusa și Dan Chertes.
- Despre drept și alegerile de la Baroul Cluj, cu avocatul Victor Rusa, prodecanul Baroului Cluj
- Despre drept și alegerile de la Baroul Cluj cu avocatul Dan Chertes, la Horia Nasra Show
Dan Certes – „Discuția, din punctul meu de vedere, este următoarea. Ce am dedus eu din discuțiile din Consiliu? Ideea că platforma nu ar ști să numere corect voturile și că nu poți verifica fizic numărătoarea într-o platformă digitală este ca și cum ai spune că nu poți număra banii din cont la fel cum numeri banii cash.
Ceea ce este logic, pentru că nu poți număra fizic ceva digital. Dar știm foarte bine că atât banca, cât și platformele digitale funcționează pe baza unor algoritmi care, ori de câte ori introduci niște valori – fie voturi, fie bani – ajung întotdeauna la suma corectă, pentru că așa funcționează tehnologia. Acesta este primul aspect.
Al doilea aspect este că, dacă nu te pricepi la chestiuni de IT și consideri că ți se poate spune orice pentru că nu ai cum să verifici, atunci problema nu este validitatea votului sau a procedurii, ci faptul că tu nu înțelegi cum funcționează o platformă digitală.
În Consiliu s-a discutat inclusiv despre utilizarea platformei folosite la nivel național de Baroul București, de alte barouri și, cel mai important, de Colegiul Medicilor. A participat chiar într-o întâlnire pe Zoom persoana care se ocupă de acea platformă.
Platforma era gratuită, deci nu presupunea niciun cost suplimentar, iar ni s-a explicat că este utilizată de Colegiul Medicilor, unde votează aproximativ 55.000 de oameni. Deci vorbim despre zeci de mii de votanți. Platforma avea inclusiv opțiuni de notificare în ziua votului – un fel de mesaj care să le amintească oamenilor să voteze.
Pentru că există și colegi care pot uita. În alegerile anterioare, care nu erau elective, atunci când încercam totuși să atingem cvorumul pentru ședință și să nu organizăm de două ori alegeri care durau 24 de ore, îi sunam pe colegi și îi întrebam: ai votat? Du-te și votează, ca să avem cvorumul și să nu fim nevoiți să repetăm votarea peste o săptămână.
Concluzia mea este următoarea. Eu sunt o persoană care a terminat matematică-fizică. Pentru mine lucrurile trebuie să aibă o logică: de la A la B trebuie să ajungi firesc la C. Dacă se întâmplă ceva care nu are explicație, pare o situație de tip „Triunghiul Bermudelor”.
Așa că, trăgând linie la argumentele colegilor care au ales votul fizic, concluzia mea este că discuția nu este despre siguranța platformei. Discuția este despre faptul că, din punctul lor de vedere, ca și candidați, votul fizic este mai favorabil decât votul online. Cu alte cuvinte, o reprezentativitate mai mică le este mai favorabilă decât o reprezentativitate mai mare.
Dau și un exemplu. În 2018, ultima dată când alegerile pentru decan și consiliu s-au făcut fizic, au votat aproximativ 670 de colegi. În 2022, când votul a fost online pentru Consiliu și decani, au votat aproape 1.100 de colegi din aproximativ 1.400.
Asta înseamnă o prezență de aproape 80% la vot, cam cum a avut Germania recent, când a existat o mobilizare puternică a electoratului. Din acest punct de vedere, am fost aproape „nemți”.
Prin urmare, această narațiune este falsă. Nu este o problemă de siguranță a votului online. Este o problemă de cine are mai mult de câștigat din votul fizic.
Nu colegii care vin la vot. Asta înseamnă că a existat un calcul simplu: dacă vin mai puțini oameni la vot, șansele unora cresc mai mult decât dacă ar veni mai mulți oameni. Spus direct, la votul fizic tinerii participă în număr mai mic.”
Victor Rusa – „Am susținut votul online și este, poate, cel mai mare regret al mandatului meu de prodecan revenirea la votul fizic. În societatea aceasta digitalizată, în care toți promovăm digitalizarea, să ne întoarcem la votul fizic mi s-a părut un pas înapoi. Nu cred că există argumente serioase pentru votul fizic.
Am avut experiența alegerilor anterioare, când eram aproximativ 1200 de avocați, iar participarea a fost de 1100 prin vot online. Din păcate, s-a revenit la votul fizic. A existat o discuție tensionată în Consiliul Baroului cu privire la această dihotomie: vot fizic sau vot online. În cele din urmă, cu majoritate de voturi, s-a stabilit ca adunarea generală să se desfășoare în format fizic.
Există foarte multe probleme care vor fi generate de organizarea adunării generale în format fizic. În primul rând, participarea. Adunarea generală va avea loc într-o zi de marți, când, evident, fiecare are programul său, activitatea sa, familia sa.
Apoi, pe lângă faptul că este organizată în timpul săptămânii, nu cred că vom avea cvorumul necesar pentru prima convocare. Pentru prima convocare ar trebui să fie prezenți 708 avocați. Nu cred că se va întâmpla acest lucru.
În aceste condiții, se va ajunge la a doua convocare, la care vor trebui să participe 468 de avocați cu drept de vot. Pe lângă problema întrunirii sau neîntrunirii cvorumului, va fi și un proces de durată. Nu cred că procesul de votare se poate termina mai repede de 4–5 ore.
Și atunci, oricât de mult și-ar dori cineva să mă voteze pe mine, să aștepte 4–5 ore doar pentru a-și exercita dreptul la vot cred că este destul de dificil de realizat. Nu în ultimul rând, organizarea alegerilor fizice presupune și cheltuirea unei resurse financiare importante a baroului, resursă pe care am fi putut să o utilizăm pentru alte scopuri.”
poate, cel mai mare regret al mandatului meu de prodecan revenirea la votul fizic. În societatea aceasta digitalizată, în care toți promovăm digitalizarea, să ne întoarcem la votul fizic mi s-a părut un pas înapoi. Nu cred că există argumente serioase pentru votul fizic.
Am avut experiența alegerilor anterioare, când eram aproximativ 1200 de avocați, iar participarea a fost de 1100 prin vot online. Din păcate, s-a revenit la votul fizic. A existat o discuție tensionată în Consiliul Baroului cu privire la această dihotomie: vot fizic sau vot online. În cele din urmă, cu majoritate de voturi, s-a stabilit ca adunarea generală să se desfășoare în format fizic.
Există foarte multe probleme care vor fi generate de organizarea adunării generale în format fizic. În primul rând, participarea. Adunarea generală va avea loc într-o zi de marți, când, evident, fiecare are programul său, activitatea sa, familia sa.
Apoi, pe lângă faptul că este organizată în timpul săptămânii, nu cred că vom avea cvorumul necesar pentru prima convocare. Pentru prima convocare ar trebui să fie prezenți 708 avocați. Nu cred că se va întâmpla acest lucru.
În aceste condiții, se va ajunge la a doua convocare, la care vor trebui să participe 468 de avocați cu drept de vot. Pe lângă problema întrunirii sau neîntrunirii cvorumului, va fi și un proces de durată. Nu cred că procesul de votare se poate termina mai repede de 4–5 ore.
Și atunci, oricât de mult și-ar dori cineva să mă voteze pe mine, să aștepte 4–5 ore doar pentru a-și exercita dreptul la vot cred că este destul de dificil de realizat. Nu în ultimul rând, organizarea alegerilor fizice presupune și cheltuirea unei resurse financiare importante a baroului, resursă pe care am fi putut să o utilizăm pentru alte scopuri.”
