Senatorul Cristian Șipoș: România riscă o nouă explozie a prețurilor la energie dacă investițiile strategice rămân blocate
Creșterea accentuată a prețurilor la energie din ultimele zile reaprinde dezbaterea privind securitatea energetică a României și investițiile întârziate în producția de electricitate. În contextul în care piața înregistrează noi maxime, senatorul AUR de Cluj, Cristian Șipoș, avertizează că lipsa unei strategii coerente și blocarea unor proiecte majore în domeniul hidroenergetic și al gazelor naturale vor avea consecințe directe asupra populației și economiei.
Parlamentarul susține că valorile înregistrate pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) demonstrează vulnerabilitatea actualului sistem energetic, mai ales în intervalele de consum maxim din timpul serii: „Pe piața de energie există un prag psihologic și economic dincolo de care lucrurile devin îngrijorătoare: 2.500 de lei pentru un Megawatt-oră (MWh). Orice depășește această valoare înseamnă energie extrem de scumpă, ale cărei efecte se vor simți în toată economia. Din păcate, zilele acestea am depășit acest prag cu mult și asta este o lecție despre investițiile amânate și deciziile întârziate.
Dacă analizăm datele din Piața Zilei Următoare (PZU), observăm o tendință îngrijorătoare. Pe 24 iunie 2026 am avut un preț maxim de 3.470,38 lei/MWh, iar pe 25 iunie s-a ajuns la 3.474,30 lei/MWh. Vorbim de prețuri cu aproape 1.000 de lei peste pragul de alertă de 2.500 lei/MWh.
Cele mai scumpe intervale sunt cele de seară. Odată cu apusul, zecile de mii de panouri fotovoltaice nu mai produc energie, iar consumul crește când oamenii ajung acasă. Pentru a acoperi cererea internă, sistemul trebuie să se bazeze pe importuri, iar aici intervine costul speculativ generat de actualul mecanism de stabilire a prețului marginal. Practic, în condițiile pieței de astăzi, seara energia devine un lux.
Situația riscă să se agraveze. Până la 31 august 2026, România urmează să retragă din exploatare încă 710 MW de capacități pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia. În mod normal, acestea trebuiau înlocuite prin noile grupuri pe gaz de la Ișalnița și Turceni, însă aceste investiții bat pasul pe loc din cauza licitațiilor întârziate.
În același timp, avem proiecte aproape terminate, dar blocate ani întregi: Hidrocentrala Răstolița este realizată în proporție de peste 95%, Amenajarea Hidroenergetică Livezeni–Bumbești este la aproximativ 93%, iar centrala pe gaz de la Iernut depășește 90% stadiu de execuție. Dacă aceste investiții ar fi fost finalizate la timp, România ar fi avut astăzi suficiente capacități pentru a acoperi vârfurile de consum din producția internă.
Curtea Constituțională a permis reluarea unor proiecte hidroenergetice blocate ani la rând, însă timpul pierdut nu mai poate fi recuperat peste noapte. Energia hidro este una dintre cele mai curate, stabile și accesibile surse pe care România le are la dispoziție și ar trebui să reprezinte baza securității noastre energetice.
Speranța tuturor este ca astfel de proiecte strategice să nu mai fie blocate. Până când noile capacități vor intra în funcțiune, românii și economia vor continua să suporte costurile deciziilor greșite din ultimii ani. Soluția pentru un viitor cu energie accesibilă este revenirea la un mix energetic sănătos, cu o pondere mai mare a energiei hidro, alături de energia nucleară, gazele naturale, energia solară și cea eoliană. La fel de importantă este schimbarea mecanismului actual de stabilire a prețului, astfel încât acesta să nu mai fie unul speculativ, bazat pe prețul marginal.”
Investițiile întârziate pun presiune pe piața energiei
Declarațiile senatorului vin într-un moment în care România traversează o perioadă de volatilitate pe piața energiei, pe fondul temperaturilor ridicate, al creșterii consumului și al reducerii producției din anumite surse. În același timp, procesul de închidere a unor capacități pe cărbune și întârzierile în finalizarea noilor investiții sporesc presiunea asupra sistemului energetic.
Cristian Șipoș consideră că accelerarea proiectelor hidro și a centralelor pe gaz, alături de modificarea mecanismului de formare a prețurilor pe piață, reprezintă soluțiile necesare pentru reducerea costurilor suportate de consumatori și pentru consolidarea independenței energetice a României.
