Cristian Erbașu: „Companiile de construcții se află într-o perioadă critică”
Sectorul construcțiilor, unul dintre pilonii esențiali ai economiei românești, care generează aproape 8% din Produsul Intern Brut, se confruntă cu o criză fără precedent, avertizează Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC). În cadrul unei conferințe de presă, reprezentanții patronatelor au tras un semnal de alarmă privind efectele devastatoare ale noilor măsuri fiscal-bugetare adoptate de Guvernul României, măsuri pe care le consideră o adevărată frână pusă dezvoltării economice. Liderii organizației au vorbit despre blocarea investițiilor publice și private, întârzieri uriașe la plata facturilor, birocrație sufocantă, lipsa de predictibilitate și creșterea costurilor cu forța de muncă după eliminarea facilităților fiscale. În timp ce micile și mijlociile întreprinderi din construcții – coloana vertebrală a economiei autohtone – sunt împinse către faliment, patronatele avertizează că impactul se va resimți la nivel macroeconomic și că România riscă să intre în recesiune.
Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) a organizat o conferință de presă cu tema: „Măsurile fiscal-bugetare luate de Guvernul României gripează motorul economiei. Economia României este în derivă!”.
Reprezentanții FPSC atrag atenția că noile măsuri fiscal-bugetare afectează toate sectoarele economiei, însă în special construcțiile – un domeniu strategic ce contribuie cu aproximativ 8% la PIB-ul național. Patronatele avertizează că politica actualului guvern, condus de Ilie Bolojan, riscă să împingă România în recesiune.
Cristian Erbașu: „Companiile de construcții se află într-o perioadă critică”
Președintele FPSC, Cristian Erbașu, a declarat: „În momentul de față, din păcate, domeniul construcțiilor este într-o perioadă critică, și nu de o lună sau două, ci de aproape un an și jumătate. Știm bine că foarte multe servicii incluse în contractele companiilor de construcții sunt întârziate din cauza birocrației, care duce la termene de facturare extrem de lungi – de la 90 de zile până la 180 de zile. Este o birocrație diabolică, cum nu cred că există în altă parte a Europei. Ulterior, după facturare, încasările vin la termene foarte lungi. Mai mult, companiile de construcții se confruntă cu o impredictibilitate extremă din cauza crizei bugetare și a deficitului fiscal. După ultima ordonanță, nu mai avem nicio siguranță asupra derulării contractelor. Dacă noi, constructorii, am fi procedat similar, am fi fost sancționați cu penalități, rezilieri, certificate negative și am fi fost puși pe liste negre, fără a mai putea continua activitatea.”
În continuare, Cristian Erbașu a subliniat impactul asupra firmelor românești: „Vorbim în numele companiilor cu capital autohton, în special al celor mici și mijlocii, care au fost lovite extrem de dur. Aceste firme sunt în pragul falimentului și nu au nicio perspectivă în acest moment. Din cinci proiecte contractate, le-au rămas unul sau două, dar și acestea cu finanțările suspendate. Nu există nicio certitudine că proiectele vor fi duse la capăt. În aceste condiții, companiile nu au nicio perspectivă pe termen mediu sau lung.”
Călin Bichir: „Scăderea construcțiilor cu două-trei procente înseamnă recesiune”
Vicepreședintele FPSC, Călin Bichir, a explicat efectele macroeconomice: „Din pricina măsurilor care se întrevăd, există un risc real ca România să intre în recesiune. În momentul de față, segmentul construcțiilor reprezintă cam 8% din PIB, în condițiile în care creșterea economică a României este undeva în jur de 1%. O scădere a construcțiilor cu două-trei procente ar însemna, inevitabil, recesiune.”

Probleme majore pentru companiile de construcții
FPSC arată că, în special pentru IMM-uri, noile măsuri guvernamentale generează probleme grave:
- blocarea lucrărilor prin suspendarea finanțărilor;
- imposibilitatea facturării la termen din cauza birocrației excesive;
- blocaje financiare care duc spre insolvență;
- costuri suplimentare cu forța de muncă, după eliminarea facilităților fiscale;
- lipsa de sprijin din partea băncilor.
Conferința Federației Patronatelor Societăților din Construcții transmite un avertisment sever: fără măsuri urgente de corecție, România riscă să își piardă unul dintre motoarele principale ale economiei – sectorul construcțiilor – cu efecte în lanț asupra întregului mediu economic și social.
Și de la Cluj, încă de acum câteva luni, au fost trase semnale de alarmă din partea Filialei Transilvania a Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC)
„Cele mai mari provocări în domeniul lucrărilor de infrastructură țin de birocrație. Avem un sistem excesiv de complicat, care mai degrabă pune piedici decât să faciliteze accesul la fonduri europene”, a declaratt Vlad Mureșan într-un podcast local – Vlad Mureșan, vicepreședinte al Filialei Transilvania a Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC): „Cea mai mare provocare în infrastructură rămâne birocrația”.

Mureșan a mai explicat că procedurile întârzie începerea execuției multor proiecte, deoarece autorizațiile de construire se emit uneori la un an sau chiar doi ani după ce documentațiile tehnice au fost finalizate și valoarea lucrărilor stabilită. În acest interval, costurile cu forța de muncă și materialele de construcții cresc semnificativ, ceea ce face ca devizele inițiale să devină rapid depășite.
De asemenea, Alexandra Stoica, Președinte al Patronatului Societăților din Construcții – Filiala Transilvania, încă de acum câteva luni a scos la lumină și o realitate economică neoficială, dar des întâlnită în sectorul construcțiilor – aceea a firmelor care devin, fără voia lor, creditori ai statului: „Deci, din ceea ce ne spui și din cele ce sigur le-am probat mulți dintre noi constructorii pe pielea noastră, noi, ca și furnizori de lucrări, suntem și furnizori de fapt de credit pentru stat.

Suntem cei mai ieftini furnizori de credit pentru stat. Adică lucrăm poate șase luni, poate mai mult de atâta, fără ca statul să ne plătească. Și sumele acestea pe care noi le angajăm în lucrări și nu ni le recuperăm de la stat sunt, de fapt, cu dobândă zero. Adică noi, în momentul în care ajungem să ne încasăm facturile, practic, nu avem niciun fel de dobândă penalizatoare pe facturile respective, pentru că, poate, nu vrem să deranjăm, pentru că, poate, nu este prevăzut în contract așa ceva, pentru că, poate, suntem fericiți că, în sfârșit, ne-am încasat facturile și, de fapt, noi ajungem după șase luni de zile să ne încasăm aceiași factură, deși, clar, reglementările legislative ar presupune că, în termen de 30 de zile, ne-o să ne fie achitate toate facturile restante. De curiozitate, la fel se întâmplă și pe proiectele derulate pe fonduri europene? Sau doar pe fonduri structurale?” – Semnal de alarmă din industria construcțiilor: „Suntem cea mai bună bancă, cel mai bun finanțator al statului, cu dobândă 0, din păcate!”







