Conferință de 5 stele la Cluj, marca NNDKP. Ciprian Păun: Mediul privat a fost în 2025 un ambulanțier sau pompier care a stins focurile pornite de politicieni
Cluj-Napoca a găzduit, în data de 25 martie 2026, conferința „Dialoguri despre România: Evoluții și Perspective”, un eveniment dedicat analizării direcției economice a țării. Organizată de NNDKP, dezbaterea a reunit antreprenori, consultanți fiscali, bancheri și avocați, oferind un cadru amplu de discuții privind provocările și oportunitățile anului 2026.
Evenimentul a adus în prim-plan teme esențiale pentru mediul de afaceri, de la transformările tehnologice până la presiunile fiscale și riscurile geopolitice.
Schimbări profunde în economie și impactul inteligenței artificiale
Alina Timofti, partener coordonator în cadrul NNDKP Consultanță Fiscală, a evidențiat amploarea transformărilor economice actuale, subliniind rolul tot mai important al inteligenței artificiale: „Nu există client… cu care să nu avem o discuție legată de AI”, a declarat aceasta, arătând că economia trece printr-o schimbare de model, influențată inclusiv de procesul de preaderare la OCDE.
Un alt aspect important menționat a fost reconversia industrială, în special în zona Timișoarei, unde industria automotive începe să se orienteze către sectorul de apărare. În același timp, anul 2025 a fost caracterizat drept unul „campion” în ceea ce privește fuziunile și achizițiile, semn al maturizării pieței românești.
Fiscalitate: fără majorări, dar cu controale mai dure
În ceea ce privește fiscalitatea, mesajul general este unul echilibrat: nu se anticipează creșteri ale taxelor în 2026, însă presiunea asupra mediului de afaceri va rămâne ridicată prin intensificarea controalelor.
Avocatul Ciprian Păun a sintetizat contextul actual, subliniind necesitatea prudenței: „Este un moment de prudență, de reflecție și de așteptare”, dar și existența unor motive reale de optimism, în special datorită investițiilor în infrastructură și diversității economice a Clujului.
Acesta a evidențiat și tensiunile instituționale din 2025, generate de conflictul dintre puterea judecătorească și cea executivă, afirmând sugestiv: „Mediul privat a fost în 2025 un ambulanțier sau pompier care a stins focurile pornite de politicieni”.
În acest context, apelul către clasa politică a fost unul clar: mai mult dialog și colaborare pentru proiecte majore, precum modificarea legislației societăților comerciale, a Codului muncii și adoptarea unui nou Cod al urbanismului.
Creștere economică moderată și riscuri externe
Din perspectiva sectorului bancar, Ömer Tetik, CEO al Băncii Transilvania, a oferit o evaluare realistă a evoluției economice: „Nu așteptăm o creștere economică fulminantă… iar dacă va fi peste 1% va fi o poveste de succes”, sugerând un ritm moderat, dar stabil.
Reprezentantul BNR, Matei Kubinschi, a atras atenția asupra riscurilor sistemice: „Riscul geopolitic rămâne principalul risc”, deși a subliniat și reziliența economiei globale. Acesta a remarcat schimbarea de paradigmă în economia românească, unde investițiile devin principalul motor de creștere, în detrimentul consumului.
Controale fiscale și schimbări de abordare
Din perspectiva practicii fiscale, Daniel Hadăr a evidențiat creșterea frecvenței controalelor inopinate: „Fără notificare prealabilă”, acestea au devenit tot mai comune în ultimul an.
La rândul său, Lucian Barbu a subliniat faptul că autoritățile analizează tot mai atent substanța economică a tranzacțiilor: „Substanța și destinația împrumutului”, în special în cazul finanțărilor intragrup.
O economie în recalibrare
Concluziile conferinței conturează imaginea unei economii aflate într-o perioadă de tranziție. Există investiții și lichiditate, dar și o stare de prudență în mediul de afaceri, determinată de incertitudinile fiscale și geopolitice.
Mesajul central este unul echilibrat: România nu traversează o criză economică structurală, ci mai degrabă o etapă de recalibrare. În acest context, stabilitatea, predictibilitatea și colaborarea între sectorul public și cel privat vor fi decisive pentru evoluția economică a țării.
