Centura Metropolitană, din nou blocată. Viorel Băltărețu acuză un impas administrativ cu costuri plătite de clujeni
Blocarea proiectului Centurii Metropolitane readuce în atenția publică una dintre cele mai grave probleme ale municipiului Cluj-Napoca: traficul sufocant și lipsa unor soluții concrete, duse până la capăt. Viorel Băltărețu, secretar de stat în cadrul Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, critică dur suspendarea proiectului, pe care o consideră expresia unui blocaj administrativ repetat.
„Centura Metropolitană, din nou blocată. Traficul rămâne. Nervii rămân. Timpul pierdut rămâne”, afirmă Băltărețu, subliniind că pentru clujeni acest blocaj înseamnă mult mai mult decât o simplă întârziere birocratică. „Clujenii pierd zeci de minute zilnic în trafic. Ore din viață, nervi, bani, poluare”, spune acesta, amintind că Centura Metropolitană era percepută drept „una dintre puținele speranțe reale că lucrurile se vor schimba”. În schimb, realitatea anunțată recent este una descurajantă: „acum aflăm că proiectul este suspendat”.
Potrivit secretarului de stat, problema majoră nu este doar suspendarea, ci lipsa explicațiilor clare. „Toată lumea a aflat că s-a suspendat. Foarte puțini au aflat de ce și cum s-a ajuns aici. Hai să vorbim clar și onest”, transmite Băltărețu. Din informațiile certe disponibile reiese că există „un conflict juridic între firmele din asocierea câștigătoare”, precum și „o anchetă penală în curs, fără a exista până în acest moment o decizie publică de urmărire penală”. În același timp, „Primăria spune că nu știe dacă acest conflict afectează sau nu validitatea procedurii de atribuire”, iar pe acest fond „s-a decis suspendarea contractului”.
Această decizie este prezentată oficial drept „respect față de lege”, însă Viorel Băltărețu avertizează că „în realitate, ea marchează un impas administrativ”. El atrage atenția asupra unui aspect esențial ignorat în comunicarea publică: „contractul este proiectare + execuție”. Conflictul apărut „este legat de partea de execuție”, ceea ce, în opinia sa, „nu înseamnă automat că trebuie oprit tot”. Din contră, „proiectarea putea și trebuia să meargă mai departe”. Deși recunoaște că suspendarea poate fi „o măsură de protecție juridică de înțeles”, Băltărețu subliniază că „suspendarea totală ridică semne de întrebare din punct de vedere administrativ, atâta timp cât existau etape care puteau fi continuate fără a expune orașul la riscuri suplimentare”.
Secretarul de stat amintește și calendarul asumat public de primarul Emil Boc. „În 5 iunie 2025, primarul Emil Boc a anunțat public ordinul de începere a proiectării, ordin emis la data de 23 iunie 2025”, vorbind atunci despre „un termen de cinci luni pentru unele tronsoane”. Asta ar fi însemnat ca, în jurul datei de 23 noiembrie 2025, „trebuia să existe proiectarea finalizată” și „trebuiau să înceapă demersurile pentru obținerea autorizațiilor de construire”. După acest termen însă, „nu a mai existat nicio comunicare publică. Nicio explicație. Niciun termen nou. Nicio clarificare”. În opinia lui Băltărețu, „tăcerea ridică întrebări legitime” și este cu atât mai greu de înțeles cu cât vorbim despre „un primar care comunică intens fiecare mică realizare”. În acest context, „lipsa totală de comunicare este ea însăși un semnal de alarmă”.
Un alt punct critic îl reprezintă exproprierile. „Tot în iunie 2025 s-a vorbit despre exproprieri multe și foarte scumpe, estimate la peste 200 de milioane de euro”, reamintește Băltărețu. Până astăzi însă, „nu există un calendar public clar, nu există alocări bugetare asumate și nu există o comunicare de progres”. Consecința este una directă: „fără exproprieri, nu există front de lucru. Iar fără front de lucru, orice proiect mare rămâne blocat înainte să înceapă cu adevărat”. În acest context, el consideră legitim să ne întrebăm dacă „lipsa pregătirii pe exproprieri și finanțare nu a contribuit, poate decisiv, la decizia suspendării de azi”.
Pentru Viorel Băltărețu, situația Centurii Metropolitane nu este un accident. „Nu este un caz izolat. Este un tipar”, afirmă el, arătând că „Centura Metropolitană nu este un accident administrativ”, ci parte dintr-o serie de proiecte gestionate defectuos. „Metroul. Trenul metropolitan. Pasajul de la Tăietura Turcului. Acum Centura”, enumeră secretarul de stat, subliniind că „nu vorbim despre ghinion. Vorbim despre un eșec repetat de a gestiona proiecte mari și complexe”, greu de întâlnit în administrații comparabile din Europa. În fața situațiilor complicate, spune el, „administrația se sperie și oprește tot, în loc să gestioneze riscul și să meargă înainte”.
Băltărețu explică și ce s-ar fi putut face diferit. „O administrație responsabilă continua proiectarea, pregătea autorizațiile de construire și pornea exproprierile, lăsând, în paralel, să se clarifice situația juridică din asociere”. Astfel, „dacă lucrurile se clarificau, nu pierdeam timp”, iar „dacă, în cel mai rău scenariu, contractul se rezilia, rămâneam cu proiectarea și autorizațiile, nu cu un nou început de la zero”. Aceasta este, în opinia sa, „diferența dintre managementul riscului și blocajul total”.
Pentru clujeni, toate aceste explicații tehnice se reduc la o realitate simplă și dureroasă. „Rămânem blocați în trafic, fără o speranță reală că ceva se va schimba în bine”. Concluzia lui Viorel Băltărețu este fermă: „Un oraș nu poate fi administrat prin suspendări succesive atunci când apar probleme”. Exact atunci, spune el, „este nevoie de decizii, asumare și capacitatea de a împinge proiectele înainte, nu de oprirea lor completă”. În final, avertismentul este clar: „Suspendarea totală nu rezolvă nimic. Doar prelungește frustrarea și mută costul pe umerii clujenilor care stau, zi de zi, blocați în trafic”.
