Cojocna vine la Cluj, la Festivalul Toamnei, cu produse locale. Anca Marcu: „Lumea vrea ceva autentic”
Cojocna este cunoscută pentru sare și pentru băile sale, dar primarul comunei, Anca Marcu, vrea ca localitatea să fie descoperită și prin produsele oamenilor care trăiesc și muncesc aici. Mierea, produsele locale și întâlnirea directă dintre producător și consumator sunt câteva dintre elementele prin care comunitățile rurale pot ajunge mai aproape de publicul din Cluj-Napoca. Prezentă la cea de-a doua ediție a Festivalului Toamnei, în calitate de coorganizator al evenimentului, Anca Marcu a vorbit despre această legătură dintre sat și oraș, despre producătorii locali și despre autenticitatea pe care clujenii o caută tot mai mult.
Discuția cu primarul comunei Cojocna a pornit într-o notă relaxată, de la una dintre particularitățile localității: comuna în care sarea este un reper identitar important are, în același timp, producători de miere pe care administrația locală încearcă să-i promoveze. Întrebată cum se împacă „multă sare” cu „mult dulce”, Anca Marcu a răspuns în aceeași cheie: „Păi trebuie să echilibrăm cu ceva. Dacă sarea ne ajută la longevitate, mierea ne ajută la sănătate și, unde nu este echilibru, nu este nimic, o iau lucrurile la vale. De aceea, partea aceasta de miere ne echilibrează și nouă. Ne mai trebuie piperul, nu? Dacă e să o luăm așa.”
Dincolo de glumă, mierea produsă la Cojocna este pentru primar unul dintre acele produse care pot spune ceva despre locul din care provin. Anca Marcu spune că o consumă, o cumpără și o folosește inclusiv atunci când merge în vizită și vrea să ofere un cadou. În locul unui produs fără legătură cu localitatea pe care o reprezintă, preferă un borcan de miere sau un fagure provenit de la producătorii din comună: „Să știți că sunt foarte bune. Inclusiv atunci când am o vizită sau vreau să fac cuiva un cadou, cumpăr niște borcănele de miere, un fagure și nu mă duc cu mâna goală, pentru că așa este frumos când ești invitat undeva. Prefer aceste produse, sunt mai ușor de dus și știu că duc ceva de calitate. Și, clar, de la noi, din Cojocna, pentru că lumea nu vrea să vadă altceva, vrea să vadă ceva autentic.”
De la Cojocna la Cluj-Napoca: „Acum facem și noi drumul către ei”
Această idee a autenticității se regăsește și în filosofia Festivalului Toamnei. Anca Marcu nu a venit la eveniment doar în calitate de primar al unei comune reprezentate prin producătorii săi, ci și în calitate de coorganizator. Pentru ea, una dintre cele mai importante mize ale festivalului este tocmai apropierea dintre două lumi care sunt geografic foarte aproape una de cealaltă, dar care nu au întotdeauna suficiente spații în care să se întâlnească direct: comunitățile rurale și publicul urban: „Îmi place atmosfera. Îmi place cel mai mult faptul că facem legătura dintre zona rurală și mediul urban. Nu suntem doar noi, cojocnenii, suntem toți cei din zona noastră, oamenii pe care am încercat să-i adun și eu la Băile Cojocna, toată vara, să facem un târg de produse locale, și au venit.”
Experiența târgurilor organizate la Cojocna continuă astfel, într-o altă formă, la Cluj-Napoca. Dacă în timpul verii clujenii sunt cei care merg la Cojocna, inclusiv pentru băi, Festivalul Toamnei inversează simbolic traseul – producătorii și reprezentanții comunităților rurale vin în oraș și se întâlnesc cu publicul chiar „acasă” la acesta: „Acum ne întâlnim din nou aici și ne întâlnim acasă la clujeni. Ceea ce este și mai important, pentru că la noi, la Cojocna, vin clujenii să facă o baie și să plece. Acum le arătăm că și noi facem drumul acesta către ei și că pot să ne întâlnească la ei acasă.”
Este poate una dintre cele mai clare definiții ale rolului pe care asemenea evenimente îl pot avea pentru micii producători. În loc ca relația dintre sat și oraș să se reducă la produsul ajuns pe un raft sau la o vizită ocazională într-o comună, producătorul vine în fața consumatorului, își prezintă marfa, vorbește despre ea și îi oferă cumpărătorului posibilitatea de a afla cine și unde a produs-o.
Pentru Anca Marcu, tocmai acest amestec dintre comunitățile rurale și publicul urban dă atmosfera Festivalului Toamnei. Primarul estimează că la eveniment sunt prezenți peste 50-60 de producători, cu o ofertă diversificată: „Este cea mai frumoasă atmosferă. Este mixul dintre oraș și zona rurală și sunt producători excelenți. Cred că sunt peste 50-60 de producători, produse variate, produse frumoase, produse de calitate. Ne-am întâlnit cu o grămadă de oameni, suntem ca într-o familie aici.”
Prima zi a celei de-a doua ediții a Festivalului Toamnei a adus la Muzeul Etnografic din Cluj-Napoca producători locali, meșteri și vizitatori veniți să descopere produse, să guste din bunătățile expuse și să-i întâlnească direct pe oamenii care le pregătesc. Produsele locale și creațiile meșterilor au ocupat centrul evenimentului de sâmbătă, iar pentru expozanți întâlnirea a însemnat atât posibilitatea de a vinde, cât și șansa de a se prezenta unui public nou.
La finalul primei zile, organizatorii au transmis un mesaj de mulțumire celor implicați în eveniment: „Mulțumim producătorilor și meșterilor care au fost alături de noi.”
Mesajul a fost adresat și vizitatorilor, voluntarilor și partenerilor care au contribuit la desfășurarea primei zile.
Festivalul continuă duminică. Producătorii se întorc în fața clujenilor
Festivalul Toamnei continuă duminică, 4 octombrie, la Muzeul Etnografic din Cluj-Napoca, iar cei care nu au ajuns în prima zi, precum și cei care vor să revină, sunt așteptați să descopere produsele locale și creațiile meșterilor.
Din perspectiva Ancăi Marcu, miza unui asemenea eveniment depășește însă cele două zile de festival. Producătorii locali au nevoie de locuri în care să poată ajunge direct la cumpărător, iar locuitorii orașului au ocazia să descopere nu numai un produs, ci și comunitatea din care acesta provine. Modelul pe care primarul spune că l-a încercat în timpul verii la Băile Cojocna ajunge acum în sens invers la Cluj-Napoca.
Clujenii merg la Cojocna, iar Cojocna vine acum la clujeni. Între cele două drumuri se află exact ceea ce Anca Marcu consideră esențial pentru Festivalul Toamnei: întâlnirea dintre rural și urban. Iar un borcan cu miere, un fagure sau orice alt produs local devine mai mult decât o marfă atunci când cumpărătorul îl primește direct de la omul și comunitatea care l-au produs.






