De la roșii și ardei la broccoli. Valentin Dorel Pojar: „Lunca Someșului se pretează foarte bine pentru legumicultură”
Tradiția legumiculturii din Jucu, transmisă de la o generație la alta, continuă să se adapteze cererii și vremurilor, iar producătorii comunei au venit cu o parte dintre roadele muncii lor la cea de-a doua ediție a Festivalului Toamnei, organizată la Muzeul Etnografic din Cluj-Napoca. Prezent la eveniment pentru a-i susține pe oamenii din comunitatea pe care o conduce, primarul comunei Jucu, Valentin Dorel Pojar, a vorbit despre o îndeletnicire pe care o cunoaște inclusiv din experiență personală: cultivarea legumelor în terenurile fertile din apropierea Someșului.
Pentru primarul din Jucu, prezența la Festivalul Toamnei nu a însemnat doar participarea la un eveniment dedicat producătorilor locali, ci și întâlnirea cu oameni care continuă o activitate strâns legată de istoria comunei. Legumicultura nu este o apariție recentă în Jucu, spune Valentin Dorel Pojar, ci o ocupație pe care a cunoscut-o încă din copilărie și pe care a practicat-o el însuși. Produsele s-au diversificat între timp, tehnicile s-au schimbat, iar agricultorii s-au adaptat pieței, însă avantajele naturale ale zonei au rămas: „La noi, la Jucu, de când mă știu eu, de când eram mic, se făceau legume. Am făcut și eu, la vremea respectivă, legumicultură. Sigur că, mai nou, ne-am adaptat. Mai demult aveam mai ales ardei, castraveți, roșii, acestea erau culturile tradiționale. Acum facem și broccoli la Jucu.”
Jucu și legumicultura de pe Valea Someșului
Explicația pentru continuitatea acestei activități este legată, potrivit primarului, și de caracteristicile zonei. Apropierea de Someș, posibilitatea realizării irigațiilor și terenurile favorabile culturilor de legume au făcut ca legumicultura să rămână prezentă în economia locală, chiar dacă profilul comunei s-a schimbat puternic în timp: „Solul este de așa natură, suntem aproape de Someș, putem face irigații, iar lunca Someșului se pretează foarte bine pentru legumicultură.”
Este o realitate pe care Festivalul Toamnei o aduce, pentru câteva zile, direct în fața consumatorului. În spatele legumelor, produselor alimentare și preparatelor expuse la standuri sunt oameni care cultivă, produc și încearcă să-și păstreze locul pe o piață în care concurența produselor din marile rețele comerciale este puternică. Pentru micii producători, un asemenea eveniment înseamnă nu numai vânzare, ci și posibilitatea de a vorbi direct cu oamenii care le cumpără produsele și de a-și face cunoscută munca unui public mai larg.
Tocmai de aceea, Valentin Dorel Pojar spune că a venit la Festivalul Toamnei în primul rând pentru producătorii din Jucu prezenți la eveniment: „Am venit să fiu alături de producătorii noștri care își expun produsele astăzi aici, la acest târg, să-i vedem, să-i felicităm și să ne bucurăm de produsele noastre pe care le vedeți aici.”
Prezența producătorilor din Jucu la Cluj-Napoca arată și legătura directă dintre comunitățile rurale din zona metropolitană și consumatorii din municipiu. Produsele ajung la doar câțiva kilometri de locul în care sunt cultivate, iar cumpărătorul are posibilitatea să îl întâlnească direct pe omul care le-a produs.
Producători și meșteri, față în față cu vizitatorii
Prima zi a celei de-a doua ediții a Festivalului Toamnei a adus la Muzeul Etnografic din Cluj-Napoca producători locali, meșteri și vizitatori veniți să descopere produsele expuse, să guste bunătățile pregătite pentru eveniment și, mai ales, să-i cunoască pe oamenii aflați în spatele lor. Produsele locale și creațiile meșterilor au fost în centrul întâlnirii de sâmbătă, iar vizitatorii au putut discuta direct cu expozanții și le-au putut susține activitatea prin cumpărături.
Pentru producători, Festivalul Toamnei a reprezentat și o oportunitate de promovare. Dincolo de vânzarea produselor în timpul evenimentului, contactul direct cu publicul le permite să ajungă la consumatori noi și să construiască o relație care poate continua și după închiderea standurilor.
La apropierea serii, organizatorii au transmis un mesaj de mulțumire celor care au contribuit la desfășurarea primei zile: „Mulțumim producătorilor și meșterilor care au fost alături de noi.”
Mulțumirile au fost adresate și vizitatorilor, voluntarilor și partenerilor implicați în organizarea evenimentului, după o zi în care accentul a rămas pe produsele locale, meșteșuguri și întâlnirea directă dintre producător și cumpărător.
Festivalul Toamnei continuă duminică, 4 octombrie, la Muzeul Etnografic din Cluj-Napoca, iar cei care nu au ajuns în prima zi, dar și vizitatorii care vor să revină, sunt așteptați să descopere oferta producătorilor și creațiile meșterilor.
Pentru Valentin Dorel Pojar, participarea producătorilor din Jucu are și o componentă simbolică: într-o comună cunoscută astăzi inclusiv pentru dezvoltarea economică și industrială, agricultura și legumicultura continuă să facă parte din identitatea comunității. Culturile se schimbă, producătorii se adaptează, iar lângă legumele cultivate tradițional și-au făcut loc produse care în urmă cu câteva decenii erau mult mai puțin obișnuite în grădinile localnicilor.
De la roșii, ardei și castraveți până la broccoli, povestea spusă de primarul Valentin Dorel Pojar este, în fond, povestea unei comunități care și-a schimbat puternic profilul, dar în care pământul fertil din apropierea Someșului continuă să producă. Iar Festivalul Toamnei oferă tocmai spațiul în care această muncă poate fi văzută, gustată și cumpărată direct de la cei care o fac.






