România are nevoie de descentralizare reală. Alin Buși: „Dacă unești primării, dar păstrezi birocrația, nu ai făcut reformă!”
Alin Buși privește administrația românească dintr-o perspectivă diferită de cea a politicianului de profesie. Originar din Dej și absolvent al Universității Babeș-Bolyai, a plecat în Marea Britanie în 2013 și a început să lucreze pe șantierele londoneze ca muncitor necalificat. Ulterior și-a construit propria afacere în construcții, ajungând să coordoneze proiecte și echipe numeroase într-una dintre cele mai competitive economii europene.
Experiența britanică îi oferă un termen de comparație pentru România. Nu pentru a importa mecanic un model străin, ci pentru a discuta despre o întrebare pe care România o amână de ani de zile: mai poate funcționa eficient actuala organizare administrativă sau avem nevoie de o reformă profundă, dublată de descentralizare reală?
România are comune foarte mici, aparate administrative paralele, instituții deconcentrate, proceduri stufoase și numeroase situații în care o decizie locală depinde de aprobări venite de la București. În același timp, reorganizarea administrativ-teritorială nu poate fi redusă la simpla desființare a unor primării. Înseamnă servicii publice, bani, identitate locală, distanța cetățeanului față de administrație și stabilirea nivelului la care trebuie luate deciziile.

CLUJ 1 discută cu Alin Buși despre administrație, descentralizare, comune mici, regiuni puternice și despre ce ar putea învăța România din experiența unui român care a construit o afacere în Marea Britanie.
CLUJ 1: Alin Buși, de ce ar avea nevoie România de o reorganizare administrativ-teritorială?
Alin Buși: Pentru că România de astăzi nu mai este România pentru care a fost gândită actuala structură administrativă. Avem alte realități economice, demografice și tehnologice. Sunt localități care s-au depopulat, orașe care s-au extins enorm și zone metropolitane care funcționează economic ca un singur organism, dar administrativ sunt fragmentate în multe primării. Nu spun că soluția este să desenăm mâine alte granițe pe hartă. Spun că trebuie să avem curajul să întrebăm dacă sistemul actual mai servește cetățeanul eficient.
CLUJ 1: Deci mai puține comune, mai puține primării?
Alin Buși: Nu aș începe discuția de la numărul primăriilor. Aș începe de la servicii. Dacă două sau trei administrații foarte mici cheltuiesc cea mai mare parte din resurse pentru propria funcționare, trebuie să vedem dacă serviciile respective pot fi organizate mai eficient împreună. Dar nu poți veni de la București și să spui pur și simplu: de mâine comuna voastră dispare. Reforma trebuie făcută pe criterii clare și după o analiză serioasă a impactului asupra oamenilor.
CLUJ 1: Unde este problema cu o primărie mică dacă oamenii sunt mulțumiți de ea?
Alin Buși: Dacă funcționează, își poate susține serviciile și oferă cetățenilor ceea ce au nevoie, problema este mai mică. Dar trebuie să ne uităm la costul real. O administrație nu există pentru a întreține administrația. Există pentru cetățean. Dacă aproape toată energia instituției merge spre salarii, funcționare și birocrație, iar pentru dezvoltare depinzi permanent de bani veniți din altă parte, trebuie să discutăm despre sustenabilitatea modelului.
CLUJ 1: Ați trăit și ați construit o companie în Marea Britanie. Ce diferență observați față de România?
Alin Buși: În Marea Britanie am învățat cât de important este ca responsabilitatea să fie clară. În business, dacă eu trebuie să aprob fiecare lucru mărunt dintr-o companie cu sute de oameni, compania se blochează. Exact același principiu îl văd în administrație: decizia trebuie luată cât mai aproape de locul unde apare problema, atunci când acest lucru este posibil și legal. Centrul trebuie să stabilească regulile importante și standardele, dar nu trebuie să încerce să conducă fiecare comunitate de la distanță.
CLUJ 1: Aici intrăm în problema descentralizării. Ce ar trebui să însemne descentralizare reală?
Alin Buși: În primul rând, responsabilitate locală însoțită de resurse. Este foarte ușor să spui primarului „te ocupi tu”, dar dacă banii, competențele și deciziile importante rămân în altă parte, aceea nu este descentralizare. Dacă transferi o responsabilitate, trebuie să transferi și instrumentele prin care ea poate fi exercitată.
CLUJ 1: Nu apare însă riscul unor mici „baroni locali” și mai puternici?
Alin Buși: Sigur că există un asemenea risc. Tocmai de aceea descentralizarea trebuie însoțită de transparență și control. Descentralizare nu înseamnă că fiecare face ce vrea cu banii publici. Înseamnă autonomie de decizie în limite clare, cu bugete transparente, achiziții verificabile și răspundere. Dai mai multă putere local, dar trebuie să poți vedea mult mai clar cum este folosită.
CLUJ 1: România are nevoie de regiuni administrative mai puternice?
Alin Buși: Cred că trebuie analizat serios. Sunt proiecte care depășesc evident granița unei comune sau chiar a unui oraș: transport, infrastructură mare, dezvoltare economică, gestionarea unor servicii publice. Nu are sens ca fiecare localitate să își imagineze că este o insulă. Economia nu respectă întotdeauna limitele administrative desenate pe hartă.
CLUJ 1: Să luăm Clujul. Cluj-Napoca și comunele din jur sunt separate administrativ, dar oamenii locuiesc într-o comună, lucrează în municipiu și traversează zilnic mai multe UAT-uri. Nu este tocmai acesta exemplul că realitatea a depășit harta administrativă?
Alin Buși: Exact aceasta este întrebarea care trebuie pusă. Omul care pleacă dimineața spre serviciu nu este interesat unde se termină administrativ Cluj-Napoca și unde începe Floreștiul, Baciu sau Apahida. El vrea transport, drumuri și servicii care funcționează coerent. Dacă viața economică este metropolitană, anumite servicii trebuie gândite metropolitan.
CLUJ 1: Reorganizarea ar trebui făcută după criteriul populației? De exemplu, comunele sub un anumit număr de locuitori să fie comasate?
Alin Buși: Populația poate fi un criteriu, dar nu cred că poate fi singurul. Trebuie să te uiți la suprafață, distanțe, relief, venituri proprii, capacitate administrativă și accesul oamenilor la servicii. O comună de munte cu sate răspândite pe o suprafață foarte mare nu poate fi tratată identic cu o comună compactă aflată lângă un municipiu.
CLUJ 1: Dar reforma înseamnă inevitabil și dispariția unor posturi din administrație?
Alin Buși: Dacă obiectivul este eficientizarea, trebuie să acceptăm că unele structuri se vor suprapune și nu vor mai fi necesare în aceeași formă. Dar reforma nu trebuie făcută împotriva funcționarului. Digitalizarea și reorganizarea pot muta oameni din activități repetitive spre servicii unde chiar este nevoie de ei. Scopul nu trebuie să fie să anunțăm triumfal câți oameni am concediat, ci să vedem dacă cetățeanul primește un serviciu mai bun cu bani publici folosiți mai eficient.
CLUJ 1: În mediul privat, dacă o structură nu funcționează, o reorganizezi rapid. Statul de ce se schimbă atât de greu?
Alin Buși: Pentru că în business consecința unei decizii proaste vine repede. Pierzi bani, pierzi clientul sau pierzi contractul. În administrație, costul ineficienței se împrăștie între milioane de contribuabili și devine mai greu de observat. Mai există și componenta politică. Orice structură înseamnă funcții, influență și interese. De aceea reforma administrativă este mult mai dificilă decât reorganizarea unei companii.
CLUJ 1: Ce facem cu identitatea locală? Oamenii nu sunt doar niște cifre într-un Excel.
Alin Buși: Este foarte important. Dacă reorganizezi administrativ două comune nu trebuie să ștergi identitatea unui sat. Numele, tradițiile și comunitatea pot rămâne. Reforma administrativă trebuie să schimbe modul în care sunt furnizate serviciile, nu să îi spună omului că localitatea lui nu mai are istorie.
CLUJ 1: Există și frica potrivit căreia, dacă dispare primăria dintr-o comună mică, oamenii vor trebui să meargă 20-30 de kilometri pentru orice document.
Alin Buși: Și atunci aceea ar fi o reformă prost făcută. În 2026 nu ar trebui să măsori apropierea administrației doar prin distanța până la ghișeu. Ai digitalizare, puncte locale de lucru și servicii mobile. Poți avea o structură administrativă comună și, în același timp, să păstrezi puncte de relație cu cetățenii în fiecare localitate importantă.
CLUJ 1: Descentralizarea ar trebui să însemne și mai mulți bani rămași acolo unde sunt produși?
Alin Buși: Trebuie găsit un echilibru. Comunitățile performante trebuie stimulate să se dezvolte, pentru că dacă iei aproape tot beneficiul dezvoltării locale, reduci motivația. Dar România are nevoie și de solidaritate. Nu putem abandona o comună săracă doar pentru că nu are baza economică a Clujului sau a Bucureștiului. Sistemul trebuie să recompenseze performanța, dar să garanteze servicii publice decente peste tot.
CLUJ 1: Nu riscăm atunci să avem o Românie cu regiuni foarte bogate și regiuni foarte sărace?
Alin Buși: Diferențele există deja. Întrebarea este dacă actualul sistem le rezolvă suficient. Descentralizarea nu exclude mecanismele naționale de solidaritate. Statul poate redistribui pentru educație, sănătate și infrastructură de bază, păstrând în același timp suficientă autonomie locală pentru dezvoltare.
CLUJ 1: Credeți că România este pregătită politic pentru o asemenea reformă?
Alin Buși: Nu știu dacă politicienii sunt pregătiți, dar cred că România are nevoie de discuție. Reforma va produce nemulțumiri indiferent cine o face. Tocmai de aceea trebuie construită pe date și explicată foarte bine. Oamenilor trebuie să le spui ce câștigă concret, nu doar că „facem reformă”.
CLUJ 1: Dumneavoastră ați plecat din Dej și ați reușit în Marea Britanie. După atâția ani, de ce vă mai preocupă modul în care funcționează România?
Alin Buși: Pentru că faptul că trăiești în altă țară nu înseamnă că încetezi să fii legat de România. Familia, prietenii și rădăcinile mele sunt aici. Marea Britanie mi-a oferit oportunitatea de a munci și de a construi ceva, iar tocmai această experiență te face inevitabil să compari. Nu ca să spui că acolo totul este perfect și aici totul este rău, pentru că nu este adevărat. Compari pentru a vedea ce putem face mai bine.
CLUJ 1: Într-o singură frază: de ce avem nevoie de reorganizare administrativă?
Alin Buși: Pentru ca administrația să existe în jurul cetățeanului și al economiei, nu cetățeanul și economia în jurul administrației.
CLUJ 1: Alin Buși, vă mulțumim.
Alin Buși: Mulțumesc și eu.






