Constructorii cer reforma statului. Vlad Mureșan: „Avem nevoie de un aparat mai suplu și mai bine pregătit”
România se apropie de finalul ciclului investițional alimentat masiv prin PNRR, dar pentru industria construcțiilor adevărata întrebare nu mai este doar câte proiecte reușește țara să termine acum, ci cât de pregătită va fi pentru ceea ce urmează. La Conferința Regională „Construcții & Capital”, desfășurată vineri, 25 septembrie, la Sibiu, PSC Filiala Transilvania a pus în centrul dezbaterii exact această problemă: competitivitatea constructorilor români depinde de propriile capacități, dar și de calitatea administrației cu care lucrează. Forța de muncă specializată, predictibilitatea legislativă, birocrația și capacitatea statului de a pregăti și gestiona investițiile devin astfel părți ale aceleiași ecuații.
PSC Filiala Transilvania a avut la Sibiu o reprezentare consistentă atât la nivelul Consiliului Director, cât și al companiilor membre. Alexandra Stoica, Vlad Mureșan, Mihai Iepure, Alin Danci și Ruxandra Dateș, alături de Gabriel Silagyi și reprezentanți ai companiilor membre, au participat la discuțiile dintre constructori, mediul politic și administrația publică.
Dincolo de prezența instituțională, miza participării a fost una foarte concretă. Industria construcțiilor începe să privească deja spre perioada de după PNRR, iar companiile trebuie să știe dacă vor exista proiecte, finanțare și un cadru legislativ suficient de stabil pentru a putea lua decizii pe termen lung. Un constructor nu investește în utilaje, oameni, tehnologii și extinderea capacității de producție pentru câteva luni. Deciziile importante presupun contracte și perspective pe ani, iar lipsa predictibilității ajunge inevitabil să fie transformată într-un cost.
În cadrul panelului dedicat dezvoltării și competitivității, Alexandra Stoica, președintele PSC Filiala Transilvania, a coborât această discuție din zona marilor politici economice direct în șantier: costul forței de muncă și, mai ales, deficitul de personal specializat.
Problema este esențială tocmai pentru că investițiile nu se execută prin simpla existență a finanțării. Între banii alocați unui proiect și infrastructura finalizată există companii, ingineri, proiectanți, manageri de proiect, muncitori calificați, utilaje, furnizori și subcontractori. Capacitatea reală a industriei depinde de funcționarea întregului acestui mecanism.
Iar mesajul transmis la Sibiu de PSC Transilvania este că nu poți cere companiilor performanță, investiții și capacitate suplimentară fără să le oferi suficientă predictibilitate pentru a le planifica.
Vlad Mureșan: România trebuie să folosească lecțiile PNRR pentru finanțările 2028–2034
Prim-vicepreședintele PSC Transilvania, Vlad Mureșan, consideră că una dintre cele mai importante concluzii ale conferinței este necesitatea pregătirii din timp a următorului ciclu european de finanțare. În opinia sa, anii rămași până la perioada 2028–2034 nu trebuie tratați ca o pauză între două programe, ci ca intervalul în care România poate identifica și corecta problemele întâlnite în implementarea PNRR: „Conferința de la Sibiu a fost o reușită, având un nivel ridicat de comunicare între mediul politic și constructori. Au participat doi miniștri propuși în posibilul Guvern Mureșan, primari de municipii și comune, precum și alți membri ai administrației publice. Conferința a subliniat că România trebuie să se pregătească temeinic pentru noul program european de finanțare 2028–2034, iar perioada rămasă până la debutul acestuia trebuie folosită pentru a corecta deficiențele identificate în implementarea PNRR”, afirmă Vlad Mureșan.
În spatele declarației se află o problemă pe care constructorii o resimt direct: un proiect public nu depinde niciodată exclusiv de constructor. Înainte ca excavatoarele să intre în teren există documentații, proiectare, avize, autorizații, proceduri de achiziție și contestații. După semnarea contractului apar ordine administrative, verificări, situații de lucrări, decontări, ajustări și numeroase alte decizii în care compania privată depinde de instituțiile statului.
De aici și metafora folosită de prim-vicepreședintele PSC Transilvania: „Atragerea fondurilor europene este o cursă în care constructorii și Guvernul sunt coechipieri. Este dificil să obții performanță când coechipierul tău este supraponderal și slab pregătit.”
Este probabil cea mai dură afirmație a intervenției sale, dar și cea care concentrează cel mai bine critica formulată de reprezentantul constructorilor. Sectorul privat și statul nu sunt adversari atunci când România încearcă să transforme fondurile europene în autostrăzi, spitale, școli, rețele de apă sau alte investiții. Sunt două părți ale aceluiași mecanism.
Dacă una dintre ele nu funcționează, proiectul încetinește indiferent cât de performantă este cealaltă.
Problema nu este doar numărul funcționarilor, ci capacitatea administrației de a lua decizii
Vlad Mureșan formulează o critică severă la adresa aparatului administrativ și susține că supradimensionarea acestuia nu s-a tradus automat într-o capacitate mai mare de implementare: „În prezent, administrația publică are prea mult personal, iar majoritatea dintre aceștia sunt slab pregătiți. Acest lucru conduce la o birocrație excesivă, la indecizie și pierderea fondurilor europene”, afirmă prim-vicepreședintele PSC Transilvania.
Afirmația privind nivelul de pregătire al majorității angajaților administrației reprezintă evaluarea lui Vlad Mureșan. Dincolo de această apreciere, ideea pe care o dezvoltă este însă mai amplă: un stat mai mare nu este în mod automat un stat mai eficient.
Pentru mediul de afaceri, problema devine vizibilă atunci când numărul mare de proceduri și instituții implicate într-un proiect nu produce decizii mai rapide, ci mai multe niveluri de aprobare, întârzieri și incertitudine. În construcții, timpul administrativ se transformă aproape întotdeauna în cost economic.
Un utilaj care așteaptă, o echipă ținută în șantier fără front de lucru, o situație de plată întârziată sau o autorizație care nu vine la timp nu sunt simple probleme birocratice. Pentru o companie, ele înseamnă bani.
De aceea, soluția propusă de Vlad Mureșan nu este pur și simplu reducerea mecanică a aparatului public. El vorbește simultan despre un stat mai suplu, angajați mai bine pregătiți și salarii suficient de bune pentru a atrage profesioniști: „Pentru a fi performanți în atragerea fondurilor europene, avem nevoie de un aparat de stat mai suplu, mai bine pregătit și cu oameni bine plătiți. Administrația publică trebuie reformată cât mai repede, iar timpul este acum!”
Această formulare schimbă, de fapt, sensul discuției despre reforma administrației. Nu este vorba doar despre câți oameni lucrează pentru stat, ci despre ce poate produce administrația cu resursele pe care le are: cât de repede pregătește un proiect, cât de bine organizează o licitație, cât durează emiterea unui aviz, cât de repede răspunde unei situații neprevăzute și dacă instituțiile au suficienți specialiști capabili să gestioneze proiecte complexe.
Pentru constructori, aceasta poate deveni una dintre marile teme ale perioadei post-PNRR.
România poate avea finanțări europene disponibile și poate avea companii capabile să execute lucrări. Dar între cele două trebuie să existe o administrație capabilă să pregătească proiectele, să contracteze, să decidă și să plătească într-un ritm compatibil cu termenele finanțărilor.
Fondurile europene nu se pierd în ziua în care expiră un termen. De multe ori, ele încep să fie pierdute cu ani înainte, prin proiecte insuficient pregătite, proceduri lente, indecizie și incapacitatea de a anticipa blocajele.
Tocmai aici se întâlnesc cele două mesaje majore aduse de PSC Filiala Transilvania la Sibiu. Alexandra Stoica vorbește despre capacitatea industriei: oameni, specializare, costuri și predictibilitate. Vlad Mureșan vorbește despre capacitatea statului: competență, viteză de reacție, birocrație și decizie.
Cele două nu pot fi despărțite.
O companie nu poate angaja și pregăti specialiști pentru proiecte despre care nu știe dacă vor exista. Nu poate investi masiv în utilaje dacă piața publică trece brusc de la supraîncălzire la blocaj. Și nu poate susține la nesfârșit costurile generate de întârzieri administrative fără ca acestea să ajungă, într-o formă sau alta, în prețul final al lucrărilor.
În același timp, nici administrația nu poate transforma miliardele disponibile în infrastructură fără companii suficient de puternice financiar și tehnic pentru a executa proiectele.
De aici rezultă poate cea mai importantă concluzie a mesajului transmis de PSC Transilvania la Sibiu: România nu are nevoie doar de mai mulți bani pentru investiții. Are nevoie de capacitatea de a-i transforma în investiții.
Iar această capacitate se construiește înainte de lansarea programelor de finanțare, nu după.
Dacă următorul mare ciclu european începe în 2028, pregătirea nu poate începe în 2028. Proiectele, administrația, companiile și forța de muncă trebuie pregătite înainte.
De aceea, avertismentul lui Vlad Mureșan este în același timp și o propunere de schimbare a perspectivei: constructorii și Guvernul nu ar trebui să se privească de pe poziții opuse atunci când miza o reprezintă fondurile europene: „Atragerea fondurilor europene este o cursă în care constructorii și Guvernul sunt coechipieri.”
Iar dacă România vrea să alerge mai repede în următoarea cursă europeană, mesajul transmis de la Sibiu este simplu: ambii coechipieri trebuie să fie pregătiți înainte de start.
