Alin Buși, despre economia României: „Mediul privat nu poate construi pe termen lung dacă politica schimbă permanent regulile jocului”
A plecat din Dej și a construit de la zero o carieră în Marea Britanie, ajungând de la muncitor necalificat pe șantiere la conducerea unei companii implicate în proiecte importante din industria britanică a construcțiilor. Alin Buși privește astăzi România și din perspectiva antreprenorului care a cunoscut un mediu de business occidental. Într-un interviu despre economie, taxe, investiții și relația dintre stat și mediul privat, Buși vorbește critic despre instabilitatea politică și lipsa de predictibilitate și susține că antreprenorii români au nevoie, înainte de orice, de reguli clare și respectate.
Alin Buși, de la Dej la antreprenoriat în Marea Britanie
Povestea profesională a lui Alin Buși este strâns legată de experiența românilor care au ales să plece în străinătate, dar și de capacitatea de a transforma această experiență într-un proiect antreprenorial.
Originar din Dej, Buși a plecat în Marea Britanie și a început să lucreze ca muncitor necalificat în construcții. Ulterior a trecut spre antreprenoriat, dezvoltând mai întâi activități în domeniul recrutării, iar apoi în industria construcțiilor. Presa a relatat că businessul pe care îl conducea a încheiat anul 2024 cu o cifră de afaceri de aproximativ 7 milioane de lire și o echipă de 150–200 de persoane.
Activitatea sa a evoluat între timp. Compania este prezentată în prezent sub brandul ABV Contractor, activând în domeniul construcțiilor, fit-out-ului și protecției pasive la incendiu, cu proiecte în Regatul Unit. Site-ul companiei îl prezintă pe Alin Buși drept director, iar evidențele oficiale britanice confirmă calitatea sa de director al unei societăți active în domeniu.
Experiența acumulată într-o piață matură îi oferă și un punct de comparație atunci când vorbește despre România. Nu din perspectiva teoriei economice, ci din cea a omului care trebuie să plătească salarii, să câștige contracte, să facă investiții și să își asume riscuri.
Am discutat cu Alin Buși despre situația antreprenorilor din România, fiscalitate, birocrație, lipsa de predictibilitate și despre motivul pentru care instabilitatea politică ajunge, în cele din urmă, să coste economia reală.
Reporter: Alin, ai construit un business într-o economie occidentală. Când privești astăzi spre România, care crezi că este cea mai mare problemă pentru un antreprenor?
Alin Buși: Impredictibilitatea. Un antreprenor poate lucra într-o piață dificilă. Poate trece printr-o criză, poate accepta taxe mai mari și poate suporta perioade în care profitul scade. Face parte din business. Ceea ce este foarte greu de acceptat este să nu știi ce se întâmplă peste șase luni. Dacă eu vreau să fac o investiție pentru următorii cinci sau zece ani, trebuie să îmi pot construi un plan. Trebuie să știu aproximativ care va fi fiscalitatea, care sunt costurile cu forța de muncă, ce reguli trebuie respectate și în cât timp pot obține autorizațiile. În România avem prea des senzația că antreprenorul află astăzi ce trebuie să facă mâine. Nu poți construi o economie serioasă în felul acesta.
Reporter: Se vorbește foarte mult despre taxarea mediului privat. Crezi că problema României este nivelul taxelor sau modul în care acestea sunt stabilite?
Alin Buși: Ambele contează, dar eu cred că predictibilitatea este chiar mai importantă. Un antreprenor serios își face calculele. Dacă îmi spui că aceasta este fiscalitatea pentru următorii cinci ani, pot să decid dacă investiția mea este rentabilă sau nu. Dar dacă modifici regulile permanent, cum să mai fac un business plan? Problema nu este doar suma pe care o plătești statului. Problema este că mediul privat are nevoie să știe care sunt regulile jocului. Nu poți cere unui antreprenor să investească milioane, să angajeze 100 de oameni, să cumpere utilaje și să semneze contracte pe cinci ani, iar tu, ca stat, să îi modifici condițiile din mers.
Reporter: De ce crezi că România ajunge atât de des în această situație?
Alin Buși: Pentru că prea mulți politicieni gândesc în cicluri electorale și prea puțini gândesc economic pe zece sau douăzeci de ani. Aici cred că trebuie să fim foarte serioși. România nu duce lipsă de oameni inteligenți. Avem economiști buni, antreprenori foarte buni, specialiști extraordinari și români care conduc companii importante peste tot în lume. Problema este că decizia politică este prea des influențată de interesul imediat. Astăzi promitem ceva pentru că sunt alegeri. Mâine constatăm că bugetul nu poate suporta. Poimâine punem o taxă. După aceea o modificăm. Economia nu poate funcționa după calendarul electoral.
Reporter: Ești critic față de clasa politică?
Alin Buși: Sunt critic față de neseriozitate, indiferent de partid. Eu vin din business. Dacă îi promit unui client că îi predau o lucrare într-un anumit termen și nu o fac, există consecințe. Pot pierde bani, contractul, reputația și clientul. În politică văd prea des oameni care promit enorm, nu livrează și apoi vin la următoarele alegeri cu alte promisiuni. În mediul privat nu poți funcționa așa. Cred că România are nevoie de mai multă responsabilitate în politică. Dacă ai spus că faci un lucru, explică de ce nu l-ai făcut. Dacă ai greșit, recunoaște. Dacă situația economică este dificilă, spune adevărul. Oamenii pot accepta și vești proaste. Ceea ce nu mai acceptă este să simtă permanent că sunt tratați ca și cum nu ar înțelege ce se întâmplă.
Reporter: Cât de mult afectează instabilitatea politică un investitor?
Alin Buși: Foarte mult, pentru că investitorul cumpără, într-un fel, viitor. Când construiești o fabrică sau deschizi o companie, nu investești pentru următoarele trei luni. Investiția trebuie recuperată în ani. Capitalul caută stabilitate. Poți avea o țară cu salarii ceva mai mari sau taxe ceva mai ridicate, dar dacă este predictibilă poate fi atractivă. În schimb, dacă regulile se schimbă permanent, investitorul introduce acest risc în calcule sau pur și simplu alege altă țară. România concurează pentru capital. Nu suntem singuri pe piață.
Reporter: Există percepția că antreprenorul este văzut uneori de stat mai degrabă ca o sursă de taxe decât ca un partener.
Alin Buși: Din păcate, da. Antreprenorul nu trebuie idealizat. Există oameni de afaceri corecți și oameni de afaceri incorecți, exact cum există în orice profesie dar trebuie să înțelegem ceva elementar: fără un mediu privat puternic nu există un stat puternic. Cineva trebuie să creeze valoare economică. Cineva trebuie să producă, să exporte, să plătească salarii și să investească. Dacă omori inițiativa privată prin birocrație, taxe impredictibile și reguli schimbate permanent, pe termen lung nu mai ai nici de unde să finanțezi statul.
Reporter: Ce ar trebui să facă statul pentru antreprenorul român?
Alin Buși: În primul rând, să nu îl încurce inutil. Nu spun că statul trebuie să îi dea bani fiecărui antreprenor. Dimpotrivă. Antreprenorul trebuie să își asume riscul dar statul trebuie să îi ofere infrastructură, administrație funcțională, digitalizare, educație, justiție eficientă și legislație predictibilă. Și mai este ceva: respect. Dacă un om are 50 sau 500 de angajați, în fiecare lună există o presiune enormă. Salariile trebuie plătite indiferent dacă tu ai încasat sau nu facturile. Taxele trebuie plătite. Furnizorii trebuie plătiți. Este foarte ușor să vorbești despre companii de la un birou. Este diferit când răspunzi efectiv pentru existența lor.
Reporter: Ai lucrat atât cu angajați, cât și cu subcontractori și companii mari în Marea Britanie. Care este diferența majoră de mentalitate?
Alin Buși: Responsabilitatea și respectul pentru contract. În business, cuvântul tău trebuie să valoreze ceva. Contractul trebuie respectat, termenul trebuie respectat și calitatea trebuie livrată. Sigur că nici Marea Britanie nu este perfectă. Ar fi fals să spun asta. Și acolo există birocrație, probleme economice, concurență foarte dură și situații nedrepte dar există o cultură de business în care reputația contează enorm. Poți câștiga bani dintr-un contract și să pierzi piața dacă ai procedat incorect. Eu cred că și România are nevoie de mai multă cultură a responsabilității, inclusiv în politică.
Reporter: Ce îi deranjează cel mai mult pe antreprenorii români cu care discuți?
Alin Buși: Faptul că nu pot planifica. Aud același lucru: „Nu mai știu ce urmează”. Și acesta este un semnal foarte prost. Antreprenorul trebuie să se gândească la produsul lui, la client, la concurență, la tehnologie și la cum își dezvoltă compania. Nu să stea permanent cu frica unei noi modificări fiscale. Dacă energia antreprenorului este consumată pentru a înțelege permanent ce mai schimbă statul, pierdem competitivitate.
Reporter: Totuși, și statul are nevoie de bani. Deficitele trebuie finanțate. Ce faci atunci când bugetul nu se mai închide?
Alin Buși: Evident că statul trebuie finanțat și evident că taxele trebuie plătite. Nu susțin contrariul însă înainte să îi ceri celui care produce mai mulți bani trebuie să demonstrezi că îi administrezi responsabil pe cei pe care îi colectezi deja. Mediul privat se uită la propriile costuri în fiecare zi. Dacă firma mea intră în dificultate, nu pot merge la client și să îi spun: „De mâine îți măresc factura pentru că eu am cheltuit prost”. Încep cu propria companie. Tai pierderile, eficientizez, renegociez, elimin cheltuielile inutile. Statul trebuie să demonstreze aceeași disciplină.
Reporter: Consideri că administrația publică ar trebui să împrumute mai mult din cultura managerială a mediului privat?
Alin Buși: Da, dar cu o precizare: statul nu este o companie și nu poate fi administrat exclusiv după criteriul profitului. Un spital public nu trebuie să producă profit. O școală nu trebuie să producă profit. Există servicii publice esențiale dar asta nu înseamnă că trebuie să accepți risipa. Poți măsura performanța. Poți avea obiective. Poți cere responsabilitate. Poți digitaliza. Poți elimina proceduri inutile. Eficiența nu este nici de dreapta, nici de stânga. Este pur și simplu bun-simț administrativ.
Reporter: Ce efect are discursul politic asupra încrederii antreprenorilor?
Alin Buși: Enorm. Economia înseamnă și încredere. Dacă 100.000 de antreprenori se sperie simultan și decid să nu mai investească, efectul se vede. Unul nu mai cumpără utilajul. Altul nu mai deschide fabrica. Altul nu mai angajează zece oameni. Altul își ține banii în cont. Altul mută investiția. Separat par decizii mici. Adunate, pot însemna miliarde care nu mai intră în economie. De aceea politicienii trebuie să înțeleagă greutatea propriilor declarații.
Reporter: Ce te-ar determina pe tine, ca antreprenor care activează în Marea Britanie, să investești mai mult în România?
Alin Buși: Predictibilitatea și un proiect bun. România are foarte multe avantaje. Are oameni buni, este în Uniunea Europeană, are o poziție geografică excelentă și încă există foarte multe domenii în care poți construi. Eu nu sunt pesimist în privința României. Din contră, cred că România poate crește foarte mult. Dar trebuie să încetăm să ne sabotăm singuri prin decizii luate de pe o zi pe alta. Capitalul românesc din diaspora este uriaș. Sunt mii de români care au construit businessuri în Marea Britanie, Germania, Italia, Spania, Franța. O parte dintre ei ar investi acasă dacă ar avea suficientă încredere.
Reporter: Se vorbește frecvent despre întoarcerea românilor din diaspora. Sunt suficiente apelurile patriotice?
Alin Buși: Nu. Patriotismul este important emoțional, dar o companie nu poate funcționa pe patriotism. Dacă ai familie, copii, angajați și responsabilități, trebuie să iei decizii raționale. Nu poți spune unui antreprenor: „Vino acasă pentru că ești român”. Trebuie să îi spui: „Vino acasă pentru că avem infrastructură, forță de muncă, reguli stabile, administrație eficientă și oportunități”. Atunci patriotismul poate fi argumentul care înclină balanța.
Reporter: Crezi că mediul privat românesc este suficient de vocal în raport cu politicienii?
Alin Buși: Probabil că ar trebui să fie mai unit și mai ferm. Nu mă refer la politică de partid. Antreprenorii nu trebuie să conducă partide ca să fie ascultați dar organizațiile patronale și companiile trebuie consultate real atunci când sunt modificate taxe sau reguli importante. Consultare nu înseamnă să publici un proiect și peste două zile să îl aprobi. Trebuie să întrebi oamenii care vor suporta efectele: Ce se întâmplă dacă facem asta? Câte investiții se opresc? Câte locuri de muncă sunt afectate? Care sunt costurile? Asta înseamnă politică economică serioasă.
Reporter: Ai spus că România are potențial. Ce te face totuși optimist?
Alin Buși: Românii. Am întâlnit români extraordinari în Marea Britanie. Oameni care au pornit fără bani, fără să cunoască limba și care astăzi conduc companii, coordonează proiecte și creează locuri de muncă. Dacă românul poate performa la Londra, München sau Paris, poate performa și la Cluj, Dej, București, Iași sau Timișoara. Nu avem o problemă de inteligență sau de capacitate. Trebuie doar să construim un sistem care nu îi pedepsește pe cei care vor să facă mai mult.
Reporter: Dacă ai avea în față acum liderii politici ai României, ce le-ai spune?
Alin Buși: Să trateze țara cu aceeași responsabilitate cu care un antreprenor serios își tratează compania. Nu mai promiteți ceea ce știți că nu puteți livra. Nu mai schimbați regulile după ce oamenii au investit. Nu transformați economia într-un experiment permanent. Poți greși. Toți greșim. Și eu am luat decizii greșite în business dar seriozitatea înseamnă să îți asumi greșeala, să o corectezi și să înveți din ea. România nu are nevoie de politicieni care să spună în fiecare zi că totul va fi extraordinar. Are nevoie de oameni care construiesc instituții și reguli care funcționează și peste zece ani.
Reporter: Și care ar fi mesajul tău pentru antreprenorii care se gândesc să renunțe sau să plece din România?
Alin Buși: Să nu renunțe ușor. Antreprenoriatul nu a fost niciodată simplu. Eu am început de jos și am trecut prin suficiente momente în care lucrurile puteau merge într-o direcție greșită dar cred foarte mult în muncă, disciplină și perseverență. În același timp, statul trebuie să înțeleagă că rezistența antreprenorului nu este infinită. Nu poți construi politici publice bazându-te pe ideea că mediul privat „se va descurca el cumva”. Antreprenorii se vor descurca. Întrebarea este dacă o vor face în România sau în altă țară.
