Alin Tișe rupe tăcerea în PNL: „Demnitatea nu se negociază!”. Manifestul care zguduie partidul și cere sfârșitul obedienței!
Într-un moment în care Partidul Național Liberal traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani, președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, transmite un mesaj fără precedent către colegii săi de partid. Intitulat „Manifest pentru Demnitate în PNL”, textul reprezintă un apel la reformă internă, la curaj și la revenirea la valorile care au consacrat liberalismul românesc.
Pentru unul dintre cei mai longevivi și performanți administratori publici din România, momentul actual nu mai permite compromisuri: „Demnitatea nu se negociază! Am curajul să spun NU!”, își începe Alin Tișe manifestul.
Un mesaj al unui om care vorbește prin proiecte, nu prin sloganuri
După două decenii în administrație și politică, Alin Tișe afirmă că a ales să vorbească deschis, asumându-și inclusiv consecințele pe care această poziție le-ar putea avea în interiorul partidului: „Există momente în viața noastră în care tăcerea devine complicitate, iar obediența în PNL este ridicată la rang de virtute. Trăim cu toții un astfel de moment.”
Spre deosebire de mulți lideri politici care și-au construit imaginea prin declarații și confruntări televizate, Tișe își fundamentează mesajul pe ceea ce consideră a fi cea mai importantă carte de vizită: rezultatele administrative: „Unii au investit în propagandă și în propria imagine, iar eu am investit în administrație și în proiecte de dezvoltare.”
Afirmația nu este întâmplătoare. În ultimii ani, Consiliul Județean Cluj a devenit unul dintre cele mai performante din România în ceea ce privește investițiile publice. Au fost modernizate toate spitalele aflate în subordine, a fost construit Spitalul de Psihiatrie Pediatrică, primul spital public ridicat de la zero după 1989, iar în prezent se află în plină dezvoltare proiectul Spitalului Pediatric Monobloc, una dintre cele mai mari investiții medicale din Europa Centrală și de Est.
„Dacă România ar fi făcut cât Clujul…”
Una dintre cele mai puternice idei din manifest este comparația dintre ceea ce s-a realizat la Cluj și evoluția României în ansamblu: „Dacă România ar fi realizat până astăzi măcar o parte din ceea ce am realizat la Consiliul Județean Cluj, astăzi ar fi fost cu mult înainte și ar fi avut oameni mai împliniți și mai fericiți. Dacă în toată România s-ar fi făcut ceea ce s-a făcut la Cluj, astăzi țara noastră ar fi fost departe, foarte departe.”
Este un mesaj care pune în prim-plan modelul administrativ clujean, construit în jurul investițiilor în infrastructură, sănătate, aeroport, drumuri județene și absorbția fondurilor europene.
În repetate rânduri, administrația condusă de Alin Tișe a fost prezentată ca exemplu de eficiență în implementarea proiectelor majore și în atragerea finanțărilor europene.
Critici dure la adresa conducerii PNL
Manifestul nu ocolește problemele interne ale partidului. Din contră, Alin Tișe acuză existența unui sistem în care meritul a fost înlocuit de obediență și în care performanța administrativă nu mai reprezintă un criteriu de promovare:„Am așteptat mulți ani ca munca și realizările mele să fie apreciate de colegii din partid.”
În opinia sa, succesul administrativ nu a fost răsplătit, ci dimpotrivă: „Multe dintre realizările mele au stârnit invidie și frustrare în rândul unor oameni incompetenți și lipsiți de forță politică, nicidecum admirație și apreciere.”
Mesajul continuă într-un registru extrem de critic: „Știu acum că nici acest lucru nu îi interesează pe cei care au un singur scop: să rămână la butoane, să împartă funcții și resurse, să confiște acest partid cu incompetența și impotența lor politică.”
Aceste afirmații reprezintă poziția exprimată public de Alin Tișe.
„Mai cred doar în fapte”
Liderul liberal spune că experiența ultimilor ani l-a făcut să nu mai creadă în discursurile politice fără acoperire: „După toți acești ani de responsabilitate publică, nu mai cred în oamenii care au vorbit mult și au făcut puțin. Mai cred doar în fapte.”
Pentru Alin Tișe, administrația eficientă trebuie să devină principalul criteriu după care sunt evaluați liderii politici.
Un apel la recâștigarea identității liberale
Manifestul este și un apel către liberalii care, în opinia sa, nu mai acceptă compromisurile făcute în ultimii ani: „Conservatorismul liberal nu este un logo. Nu este un slogan. Este puterea de a-ți apăra valorile chiar și atunci când prețul este funcția, influența sau propria carieră.”
Tișe consideră că partidul are nevoie de lideri care să își asume decizii dificile și să apere identitatea liberală: „Cei care încearcă astăzi să salveze PNL de la dizolvarea identității sale merită sprijin. Nu pentru că sunt perfecți, ci pentru că au ales cea mai grea cale: aceea de a se împotrivi.”
„România are nevoie de oameni verticali”
Finalul manifestului este unul mobilizator și depășește cadrul unei simple dispute interne din partid: „Nu avem nevoie de oportuniști mai rafinați. Avem nevoie de demnitate. Nu avem nevoie de politicieni care caută aprobarea puterii. Avem nevoie de oameni care au curajul să înfrunte puterea. Istoria nu este scrisă de cei care s-au adaptat. Istoria este scrisă de cei care au refuzat să îngenuncheze.”
Iar concluzia lui Alin Tișe este una fără echivoc: „Demnitatea nu se negociază. Identitatea nu se abandonează. România nu mai are nevoie de slugi. România are nevoie de oameni verticali! PNL nu duce lipsă de astfel de oameni.”
Prin acest manifest, Alin Tișe își asumă rolul unuia dintre puținii lideri liberali care contestă public direcția actuală a partidului și pledează pentru revenirea la o politică bazată pe rezultate administrative, meritocrație și respectarea valorilor liberale.
